de Andrei Dicu şi Adrian Barna
Ce s-ar întâmpla dacă Marea Neagră ar vorbi? Probabil, am afla o mulţime de secrete îngropate în nisip ori sub păduri de alge... Asta pentru că Marea Neagră este un adevărat muzeu ascuns. De ceva vreme însă, cercetătorii români şi bulgari lucrează împreună la o hartă a siturilor arheologice din apele teritoriale ale celor două ţări.
„Moskva” a dat tonul cercetărilor
Navele scufundate, avioanele şi submarinele din străfundurile Mării Negre, de la Constanţa până la Kavarna, rămân învăluite în mister. În 2011, distrugătorul sovietic „Moskva” a ieşit la iveală, ca prin minune, între Agigea şi Eforie, după 70 de ani de la dispariţie. Şi aşa s-a declanşat „vânătoarea de epave”. De curând, s-au găsit bani europeni pentru dezvoltarea unui proiect care va scoate la iveală minunile ascunse în ape. 1,5 milioane de euro au fost investiţi, deja, în cadrul acestui proiect denumit pe larg „Moştenirea arheologică submarină din partea de vest a Mării Negre”. Reunind expertizele ştiinţifice ale savanţilor din România şi din Bulgaria, iniţiativa îşi propune să identifice patrimoniul cultural submarin, rodul a mii de ani de istorie comună, în ideea de a promova puternicul potenţial turistic şi de a gestiona descoperirile subacvatice în arealul Constanţa-Kaliakra.
Au fost identificate 38 de posibile nave eşuate
Fragmentele de ceramică veche şi bucăţile provenite din nave eşuate găsite pe ţărm în urma furtunilor indică evidenţa unor epave care pot constitui şantiere arheologice şi repere pentru turişti. Pentru a identifica şi a carta epavele şi celelalte obiective, au avut deja loc mai multe scufundări în Marea Neagră. Membrii echipajelor mixte folosesc un nou tip de ambarcaţiune destinată cercetărilor şi aparatură de ultimă generaţie, inclusiv un robot subacvatic teleghidat care poate coborî până la o adâncime de 1.000 de metri. Acesta identifică şi filmează epave în zona românească a Mării Negre şi contribuie la crearea hărţii, care va include submarinele, avioanele, vapoarele, locuinţele vechi, cetăţile şi peşterile înghiţite de ape. Până în prezent, au fost identificate 38 de posibile epave.
Oraş preistoric inundat, în Lacul Taşaul
Potrivit unor surse de la Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie din Constanţa, „munca de cartografiere a siturilor submarine a început din zonele cel mai nordice ale litoralului românesc, acolo unde au existat aşezări omeneşti din Antichitate. Este vorba despre Cetatea Histria (unde există un veritabil oraş imens), Calatis, Năvodari, Insula Ostrov de pe Lacul Taşaul (unde există o aşezare inundată ce datează din preistorie), Tomis (unde cartiere ale cetăţii se află sub nivelul mării), continuând cu Tuzla, 23 August, Eforie etc”.
Messerschmitt, dispărut în 1942 şi conservat perfect
De curând, a fost găsită în adâncul mării epava unui avion german plecat în 1942 din judeţul Prahova şi care dispăruse inexplicabil. Surpriza a constat în faptul că Messerschmittul era conservat perfect. De asemenea, a mai fost descoperit un vas datând din secolul al II-lea. Înăuntru au fost găsite o mulţime de amfore care urmează a fi datate, dar pentru acest lucru este nevoie de instituţii abilitate, care să funcţioneze în apropiere. Aşadar, se doreşte înfiinţarea (la Tulcea) primului centru de cercetări arheologice subacvatice, „primul de acest gen în România”, după cum spune George Nuţu, reprezentantul Institutului de Cercetări Eco-Muzeale „Gavrilă Simion” din Tulcea.