de Călin Popa şi Adrian Barna
Experții, sociologii, analiștii din toate domeniile atrag atenția opiniei publice că, după încheierea pandemiei de COVID-19, majoritatea domeniilor vieții sociale se vor schimba dramatic.
Munca de acasă: regula, nu excepția
Puțini oameni ar fi crezut că va veni o vreme în care comunicarea directă, apropierea fizică și dialogul față în față vor fi oprite luni la rând. Ajustările de comportament în condiții de izolare socială seamănă cu un experiment de dimensiuni globale. Această realitate, valabilă pentru majoritatea domeniilor de activitate și pentru un număr enorm de persoane, a adus în prim-plan munca de acasă, despre care specialiștii estimează că va deveni o regulă, nu o excepție. Dacă înainte de pandemie doar câteva procente dintre americani, de pildă, munceau în acest fel, estimările arată că procentul ar putea sări la un sfert dintre angajați, în condițiile în care criza a decimat eforturile economice din ultimul deceniu ale acestui mare stat.
Venitul minim universal, tot mai aproape
Ceea ce a stârnit multe polemici și a fost experimentat doar izolat, în nordul Europei, introducerea unui venit minim garantat pentru toată lumea, ar putea deveni realitate în lumea post-COVID-19. Dacă pandemia tot a silit autoritățile să plătească salarii aproape integrale unor oameni care nu mergeau la muncă - 80% în Marea Britanie, 90% în Danemarca, 75% în România etc. - există voci care afirmă că această practică, ce părea un vis nu demult, se va extinde rapid și masiv, chiar dacă experimentul finlandez nu a dat rezultatele scontate.
Roboții preiau joburile oamenilor
Unul dintre sectoarele cele mai lovite de pandemia de COVID-19 este cel manufacturier. Cum a lucra de la distanță nu este o opțiune pentru acest tip de industrie, se presupune, la nivelul futurologilor, că automatizarea și intervenția roboților pe liniile de producție se vor accelera semnificativ după trecerea pandemiei. Datele din timpul crizei au arătat că în cazul companiilor mai automatizate, supraviețuirea în mediul economic ostil creat de pandemie a fost mai crescută decât în cazul brandurilor care s-au bazat pe munca umană. În dreptul unor companii, cum este Caja Robotics, de pildă, s-au înregistrat chiar creșteri ale cifrelor de afaceri. Dronele, mașinile, roboții înlocuiesc rapid - și o vor face și mai accelerat în lumea post-COVID-19 - lucrători din spitale, curieri, șoferi etc.
Educația online
Odată cu închiderea la scară planetară a școlilor, educația a trecut în mediul online. Creatorii de programe educaționale de acest tip și-au sporit averile în plină pandemie, maniera de învățământ de la distanță urmând să dubleze semnificativ mai mult programele clasice de educație. Deși această manieră de predare nu este nici pe departe pe placul profesorilor din lume, estimarea specialiștilor din sănătate, care afirmă că ur- mează o lungă perioadă de „conviețuire” cu virusul, nu va da de ales sistemului de învățământ. În același timp, foarte mulți părinți își îndreaptă atenția spre sistemul de învățare acasă, iar dorința de a-și ține copiii la adăpost de bolală ar putea să determine o schimbare radicală a ceea ce se știa despre educația de până acum.
Capitalism cu față… socialistă?
Globalizarea și-a demonstrat limitele, lumea este consemnată la ea însăși, iar măsurile cu „iz” socialist se iau în toată lumea, dat fiind faptul că atunci când clasa mijlocie și pătura săracilor nu muncesc și nu consumă, totul se blochează. Așadar, însuși capitalismul așa cum îl știa lumea civilizată s-ar putea schimba radical, după cum estimează experții. Este suficient să fie rememorate declarații ale unor politicieni de top ai momentului, cum ar fi premierul britanic Boris Johnson sau președintele SUA, Donald Trump, care au afirmat că vor direcționa sume uriașe pentru susținerea „clasei muncitoare”, măsuri fără precedent care ar fi fost greu de imaginat în societăți atât de liberale.
Votul de la distanță
Pandemia de COVID-19 a dat peste cap alegerile din foarte multe țări. În SUA, în plină criză de infectări la nivel mondial cu noul coronavirus, votanții afirmă, în majoritate, că se tem să meargă să voteze în persoană, în luna noiembrie, chiar dacă miza acestui scrutin este enormă. În aceste condiții, experții atrag atenția că absenteismul ar putea fi cuvântul de ordine dacă nu se vor găsi modalități de a se vota de la distanță, online sau prin intermediul poștei. Conștienți de ce se poate întâmpla, Democrații din Texas au inițiat deja un proiect de aprobare a dreptului de a vota prin e-mail, alte state americane încurajând electoratul să-și trimită opțiunea în plic.
Rarefierea extremă a micilor afaceri
Pentru cei care își închipuie că în curând turismul sau afacerile cu restaurante vor fi la fel după trecerea primului val de pandemie, specialiștii atrag atenția că lucrurile nu vor sta deloc așa. Revenirea va fi un proces lung și greu, iar mare parte din micile afaceri nu vor rezista unei crize pe termen lung. Nu doar că oamenii nu vor mai avea aceleași sume alocate ieșitului în oraș, dar, potrivit unei cercetări a J.P. Morgan, cele mai multe dintre micile business-uri ale momentului, create pe modelul pre-COVID-19, nu pot rezista mai mult de… 27 de zile. În aceste condiții, afacerile de mici dimensiuni vor dispărea în mare parte, în timp ce retailerii de proporții vor supraviețui și vor ocupa spațiul comercial rămas gol.
Încheierea erei dependenţei de China
Pandemia de COVID-19 va dărâma de pe soclu dependența economiilor vestice de producția de masă din marele stat asiatic. Aceasta este una dintre previziunile cele mai accentuate ale economiștilor din toată lumea. Dacă înainte de izbucnirea pandemiei, în China se produceau 20% din bunurile din lumea întreagă, mai mult decât în oricare altă țară a lumii - cu „extreme” ca 90% din producția de anti- biotice de pe piața SUA provenind din China - spectrul acestei dependențe i-a ajuns din urmă pe occidentali, care repornesc industrii proprii demult uitate și se apucă să producă din nou mare parte din ceea ce importau din China. La început vor fi materialele sanitare, încet, încet, fiecare stat se va reorienta spre producție internă de tot mai multe bunuri, ceea ce va răsturna ierarhia economică mondială pre-COVID-19.