de Silviu Ghering şi Adrian Barna
Poate fi o... „rămășiță” atracție turistică? Cu siguranță, da! O dovadă este „Ușa Nădejdei” din fața unuia dintre cele mai vechi aşezăminte de învăţământ superior din România, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din dulcele târg al Ieșilor. Un mic arc de triumf ridicat la finele secolului al XVIII-lea.
Poartă de acces în Curtea Domnească
Povestea acestei porți, pentru că asta este de fapt, o poartă frumos arcuită, începe, potrivit istoricilor, în secolul al XVIII-lea. Palatul Hatmanului Costache Ghica a găzduit la finalul secolului al XVIII-lea Curtea Domnească. Tot atunci, în timpul domniei lui Alexandru Callimachi a fost înălţată o poartă de acces. O frumosă arcadă. După ce palatul a fost vândut în mai multe rânduri, a ajuns în patrimoniul Ministerului Instrucţiunii Publice, care la 26 octombrie 1860 a înfiinţat acolo prima universitate din România, cu patru facultăţi: Drept, Ştiinţe, Filozofie şi Teologie. Cărora li s-a alăturat ulterior, în 1879, Facultatea de Medicină.
Singura „supraviețuitoare” din vechiul zid al palatului boieresc
Pentru că spaţiul a devenit neîncăpător, pentru Universitate s-a construit un nou palat în Copou. Sediul Universităţii, terminat în 1897, avea să înglobeze spaţiile pentru majoritatea facultăţilor, în vale rămânând doar Medicina pentru că era în apropiere de marele „spital al Spiridoniei”. La inaugurarea noului sediu din Copou au luat parte Regele Carol I şi Regina Elisabeta. Pentru a extinde clădirea, în 1912 s-au început lucrările la actualul sediu al UMF. Mai întâi s-a construit clădirea centrală, continuată prin 1921-1922 cu aripa dreaptă, iar din 1938 cu aripa stângă, spre spital. În faţa ansamblului universitar se afla vechiul zid al palatului boieresc, dar a fost demolat, în cea mai mare parte. A rămas doar poarta din 1793 marcată cu stema Moldovei şi numită „Uşa Nădejdei”, prin care se intra la curtea domnitorului Calimachi.