de Călin Popa şi Adrian Barna
Foarte multe dintre lucrurile, situațiile sau creaturile din jur sunt de-a dreptul înspăimântătoare pentru unii oameni. Fobiile există de când lumea și sunt în general binecunoscute - teama de păianjeni, de înălțime, de spații închise etc. Dar în ultima vreme au apărut și altfel de spaime, cu totul noi și de-a dreptul bizare.
Teama de… locul de muncă
În unele cazuri mai stresante, cum este predarea unui proiect sau un șef „imposibil”, de pildă, există pericolul ca persoanele predispuse la fobii să înceapă să se teamă de locul de muncă, până acolo încât dezvoltă o spaimă irațională, care intră în categoria numită ergofobie (de la grecescul „ergon” - muncă). Printre manifestările principale se numără incapacitatea de îndeplinire a sarcinilor, evitarea întâlnirilor cu colegii și a grupurilor de proiect. Demn de menționat este faptul că această teamă persistă, până la refuzul de a mai merge la job, chiar și după ce factorii declanșatori nu mai sunt de actualitate. În majoritatea cazurilor, această fobie necesită tratament psihologic de specialitate.
Spaima de păr
De tricofobie (ceofobie sau tricopatofobie) suferă persoanele care au o teamă inexplicabilă de păr. Aceasta se manifestă prin reacție patologică de respingere a părului de pe corp sau o teamă irațională a celor afectați de a-și pierde părul. De asemenea, această fobie este legată de părul de animale sau de cel al altor oameni. În foarte multe cazuri, această groază este declanșată de un incident șocant legat de păr, cum ar fi o tunsoare foarte urâtă, și se manifestă prin stres, anxietate, depresie. În funcție de modul în care reacționează pacientul, psihologul poate recomanda medicație sau alte maniere de tratament, inclusiv expunerea treptată la propria spaimă.
Respingerea totală a părerilor altora
A nu fi de acord cu alții este un fenomen des întâlnit, dar se poate transforma chiar în așa-numita alodoxafobie, o stranie afecțiune mentală cu substanță socială, care mai are o componentă majoră: teama celor afectați de părerea celor din jur. Această din urmă manifestare extremă este cu atât mai de interes pentru specialiști într-o lume în care anxietatea vizavi de felul în care suntem percepuți este puternic și permanent alimentată prin intermediul omniprezentelor rețele de socializare, „instanțe” neiertătoare care „spun” tuturor cum trebuie să arate, să se îmbrace etc. Suferinzii de alodoxafobie sunt de regulă depresivi, evită cercurile sociale și nu pot gestiona psihic o părere contrară cu a lor sau vreo judecată exterioară. Pentru atenuarea acestor manifestări, se apelează de regulă la yoga, meditație și terapie cognitivă.
Atitudine irațională față de… genunchi
Genufobia este o teamă irațională mai puțin cunoscută, dar suficient de răspândită încât să genereze pacienți - spaima de genunchi. La unele persoane este vorba despre propriii genunchi, la altele de genunchii celor din jur, iar la altele despre reacția de respingere anormală față de mișcarea de a îngenunchea. Potrivit experților, filmele violente, cu atacuri la rotule, propriile accidente de acest tip sau culturile care au în centru acoperirea expresă a genunchilor pot declanșa această afecțiune, care se tratează de specialiști cu antidepresive sau terapii comportamentale.
Terifiați de bărbii
În prezent nu există o explicație pentru manifestările de teroare față de bărbiile oamenilor, pe care le manifestă suferinzii de geniofobie. Aceste persoane se izolează social, se comportă nefiresc atunci când văd alte chipuri, sunt depresive și încetează să mai comunice. Deși aceste „măsuri de siguranță” atenuează simpomele, nu vindecă persoanele afectate, așa că mulți dintre cei cu geniofobie recurg la ajutor de specialitate dacă doresc să aibă o șansă la o viață normală. Terapiile includ de regulă medicație, yoga, precum și proceduri de expunere treptată la propria frică.
Fuga de cuvintele lungi
Hippopotomonstrosesquippedaliofobia este, pe scurt, teama de a rosti cuvinte lungi și complicate în public. Deși nu este recunoscută oficial, această afecțiune există și sunt mulți specialiști care o tratează cu toată seriozitatea, întrucât antrenează izolare socială, teama exagerată de reacțiile celor din jur, dificultăți majore de exprimare, mai ales în public. Ca multe alte fobii, are de regulă la bază o traumă de pe parcursul vieții și este atenuată cu ajutorul ședințelor terapeutice de expunere treptată sau al sesiunilor de comportament cognitiv. La acestea se pot adăuga meditația și exercițiile de respirație controlată.
Înfricoșătorul unt de arahide
Există persoane care atunci când văd untul de arahide, nici nu este nevoie să-l guste, că sunt înfricoșate de ideea că acesta li se va lipi de cerul gurii și vor muri sufocate. Această manifestare a unei afecțiuni psihice stranii se numește arahibutirofobie și este pusă pe seama spaimei unei persoane de mâncare sau de orice alt eveniment traumatic legat de alimente. Tratamentul constă în administrarea de medicamente împotriva acestui tip de anxietate, precum și în terapii alternative, cum sunt exercițiile de respirație sau practicarea yoga. Demn de menționat este faptul că majoritatea pacienților cu acest tip de fobie sunt femei.
Frica de… frică
O persoană care suferă de fobofobie se teme încontinuu, necontrolat și disproporționat, de a dezvolta o fobie. Pe scurt, este vorba despre frica de frică, manifestările agravându-se dacă pacientul are deja o fobie instalată. Aceste persoane sunt cu atât mai anxioase cu cât se tem mai tare de ceea ce au sau de ceea ce ar putea avea. Pacienții de acest tip sunt mai greu de tratat de psihologi, întrucât pot dezvolta orice frică, inclusiv cea de tratament. În majoritatea cazurilor, această fobie este tratată cu ajutorul terapiei de comportament cognitiv, prin programare neurolingvistică, yoga și meditație.
Groaza de demoni
Asociată cu satanofobia și hadefobia (teama de Satana și de Iad), demonofobia este o groază teribilă de demoni și de entități ale răului. În foarte multe cazuri, acest comportament apare la persoanele care cred în mod excesiv în posibilitatea de a fi posedate sau împietresc de spaimă la gândul că astfel de ființe malefice le pot face rău. De regulă, specialiștii apelează la hipnoză pentru a ameliora starea acestor pacienți, ca și la programare neurolingvistică, pentru a-i ajuta pe cei afectați să perceapă mai corect și mai real lumea din jur.