de Camelia Onciu

Actul de a oferi și de a primi aduce o stare de bine. Destinatarul beneficiază direct de cadoul primit, iar donatorul are un beneficiu indirect, sub forma satisfacției emoționale. Un nou studiu publicat în revista Academiei Naționale de Științe din SUA sugerează acum că acei oameni care dăruiesc mereu trăiesc mai mult.

Zgârcenia ar explica mortalitatea din Africa

Cercetătorii de la Institutul Max Planck pentru Cercetări Demografice din Rostock, Germania, au găsit o corelație puternică între generozitatea unei societăți și speranța medie de viață a membrilor săi. În cadrul studiului, s-au folosit date din 34 de țări incluse în proiectul Conturi Naționale de Transfer. Plățile de transfer private și de la stat, primite și acordate de fiecare persoană pe parcursul vieții sale, au fost adunate și raportate la venitul pe viață.

Rezultatele studiului arată că țările din Africa subsahariană, cum ar fi Senegalul, dăruiesc cel mai mic procent din venitul lor pe viață. Aceleași țări au și cea mai mare rată a mortalității dintre toate țările studiate. Cu alte cuvinte, cei zgârciți mor mai devreme. Deși Africa de Sud este mai dezvoltată din punct de vedere economic decât alte țări africane, puține resurse sunt redistribuite. Ca urmare, și aici rata mortalității este relativ ridicată. „Analizele noastre sugerează că redistribuirea influențează rata mortalității unei țări, indiferent de produsul intern brut pe cap de locuitor”, spune cercetătorul Fanny Kluge.

Cei mai darnici oameni sunt francezii și japonezii

Societățile din țările din Europa de Vest și Japonia sunt foarte generoase cu bătrânii şi copiii, iar ratele de mortalitate sunt scăzute. Țările studiate din America de Sud au, de asemenea, plăți de transfer mari. Acolo, oamenii împart cu alții peste 60% din venitul lor mediu pe viață. Ratele mortalității sunt mai mici decât în Africa subsahariană, dar mai mari decât cele din Europa de Vest, Australia, Japonia și Taiwan. În Franța și în Japonia, cele două țări cu cele mai scăzute rate de mortalitate din toate țările studiate, un cetățean mediu împarte cu semenii între 68% și 69% din veniturile sale pe viață. Același cetățean mediu, dacă are peste 65 de ani, prezintă un risc de a muri în anul următor cu 50% mai mic decât în China sau Turcia, unde între 44% și 48% din veniturile pe viață sunt redistribuite.

Voluntariatul ne ferește de boli

Acesta nu este primul studiu care leagă generozitatea de longevitate și o stare mai bună de sănătate. Cercetarea începută în 1956, pe 427 de femei căsătorite și cu copii, și finalizată după 30 de ani, a relevat faptul că 52% dintre femeile care nu au desfăşurat nicio acţiune de voluntariat au suferit o afecţiune gravă, care le-a pus viața în pericol. Dintre cele care au fost voluntare, chiar şi pe perioade scurte, doar 36% au fost diagnosticate cu boli grave. În 2013, un studiu a analizat conexiunea dintre activităţile de voluntariat şi riscul de hipertensiune arterială. Cercetătorii au descoperit că adulţii cu vârste peste 50 de ani care au activat ca voluntari aproximativ patru ore pe săptămână au avut un risc cu 40% mai mic de a dezvolta hipertensiune arterială în următorii patru ani.

Faptele bune reduc nivelul de stres

Un studiu din anii 1990, realizat pe baza notiţelor personale şi a jurnalelor unui grup de călugăriţe din anii 1930, a arătat că măicuţele care transmiteau frecvent emoţii pozitive prin gândurile împărtăşite au trăit în medie cu zece ani mai mult decât celelalte. Concluzia a fost că implicarea în organizarea unor fapte bune reduce nivelul de stres şi oferă o linişte sufletească ce îi permite organismului să se refacă. Când suntem generoşi, creierul nostru secretă oxitocină, hormon recunoscut pentru rolul esenţial în dezvoltarea încrederii în ceilalţi. Alţi doi hormoni asociaţi cu starea de bine şi fericirea sunt endorfina şi dopamina, ambii secretaţi imediat ce realizăm o faptă ce ne face să ne simţim împliniţi şi empatici.