de Silviu Ghering şi Adrian Barna
Nu există român care a trecut pe Valea Prahovei și care să nu fi văzut Crucea de pe Caraiman. Numită oficial „Crucea comemorativă a eroilor români din Primul Război Mondial”, a fost ridicată în memoria celor peste 30.000 de soldați căzuți în luptele de pe Valea Prahovei în prima conflagrație mondială. Construită în perioada 1924-1928, în timpul domniei Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, Crucea a fost sfințită și cele 120 de becuri s-au aprins pentru prima oară la 14 septembrie 1928, în ziua de „Înălţarea Sfintei Cruci”.
Guinness World Records: „Cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”
Tot într-o zi de 14, dar august 2013, „Guinness World Records” a emis certificatul pentru „cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan”: 39,3 metri care includ soclul de beton placat cu piatră, de 8 m, în care este încastrată Crucea, la altitudinea de 2.291 de metri. Crucea Eroilor se înalță pe un colț de stâncă aflat pe vârful secundar al Caraimanului. De acolo se poate admira o panoramă pe cât de amețitoare, pe atât de fabuloasă nu numai a stațiunii Bușteni, aflată chiar la poalele muntelui, dar și a celei mai mari părți a Văii Prahovei. Peretele stâncos dinspre Bușteni are o înălțime de 1.400 de metri și este cunoscut sub numele de Valea Seacă.
MApN administrează monumentul și a realizat „renovarea” acestuia
Crucea de pe Caraiman a beneficiat de reparații capitale în perioada 1965-1967, iar în vara lui 2017, Ministerul Apărării Naţionale a început un proiectul amplu de restaurare și de consolidare, inclusiv cu bani europeni. Lucrările s-au încheiat cu opt luni mai devreme decât era prevăzut, minune mare pentru România, astfel că, la 30 noiembrie anul acesta, de ziua Sfântului Andrei, creștinătorul și ocrotitorul României, Crucea Eroilor de pe Vârful Caraiman a fost resfințită și redată circuitului turistic.
20 de milioane de lei a costat restaurarea Crucii: au fost reparate structura metalică (sablată și tratată împotriva coroziunii), instalaţia de iluminat (exterioară, dar și interioară) şi soclul, care adăposteşte două camere amenajate ca săli de expoziţie, unde a fost montată o instalație de ventilare