de Silviu Ghering şi Adrian Barna
Una dintre cele mai vechi aşezări urbane din ţara noastră, menţionat documentar pentru prima dată în anul 1080, sub numele de Arad, iar ca oraş (civitas) în 1329, municipiul de reședință al județului cu același nume se întinde pe ambele maluri ale râului Mureș, „preț” de 116,5 kmp. Lăsând pentru altă ocazie vizitarea Cetății Aradului, haideți să facem o plimbare per pedes în centru, pe Bulevardul Revoluției și pe străduțele adiacente. O plimbare în istorie. Palate, palate, palate...
Ascultați „Oda bucuriei” la fiecare oră fixă!
Palatul Administrativ. Construit între anii 1872 și 1875, în stil renascentist, În formă de „U”, cu un turn central înalt de 54 m, care are un orologiu adus din Elveția în 1878, care „cântă” la oră fixă „Oda Bucuriei” a lui Ludwig van Beethoven.
Palatul Cenad. Construit în 1894, într-o combinație de stiluri eclectic și neoclasic. Arhitectură bogat ornamentată în stil clasic și renascentist. Zeul comerțului, Mercur, domină frontispiciul edificiului.
Palatul Neumann. Construit între anii 1891-1892, în stil eclectic. Are trei porți spre trei străzi, cu o bogată ornamentație de fier forjat. Pe fațada clădirii se află blazonul familiei Neumann.
„Templul grecesc” plin de... bani!
Palatul Băncii Naționale. Construit între anii 1909 și 1910, în stil eclectic. Ca la un templu grecesc, deasupra intrării se ridică patru coloane „încoronate” cu un timpanon triunghiular având la vârf un stup, simbolul instituției. Părțile laterale simetrice poartă elementele stilului renascentist.
Palatul Szanta. La doar câțiva pași de Bulevardul Revoluției, la intersecția străzilor Horia și Episcopiei. Construit între anii 1905 și 1911, în stil secesiune. Dominat de un turn „de colț”, de care sunt atașate aripile principale ale clădirii. Turnul este acoperit cu un coif piramidal care îmbină armonios diferite ornamente florale şi... măşti.