de Carmen Ciripoiu, Andrei Dicu şi Silviu Ghering
Ion Chelaru: „Florin mi-a anticipat rolul lui Stalin”
Actorul Ion Chelaru, cunoscut, printre altele, și pentru interpretarea magistrală a rolului dictatorului sovietic Iosif Visarionovici Stalin, a povestit o întâmplare inedită, ce are darul să ne ofere imaginea de... prevestitor a lui Florin Piersic. „Pe vremuri, ne-am întâlnit la Televiziune. Eram amândoi în lift, cu mai multă lume. Florin s-a uitat la mine și apoi i-a spus persoanei cu care venise: «Uite, îl vezi pe băiatul ăsta, ce moacă are? Ar putea să-l joace foarte bine pe Stalin!». Toată lumea din lift a început să râdă... Când am coborât, i-am spus lui Florin Piersic: «Dacă sunteți curios, vă invit diseară la premiera spectacolului „Victime și călăi (Master Class)”, de la Teatrul Național. Acolo mă veți vedea cum interpretez rolul lui Stalin!». Nu știu nici până în ziua de azi dacă a venit să vadă piesa, dar cu siguranță, rămăsese uimit”, a rememorat Ion Chelaru.
Andrei Păunescu: „A făcut din «Repetabila povară» o piesă de rezistenţă a repertoriului său”
Andrei Păunescu este fiul lui Adrian Păunescu, unul dintre poeții preferați ai lui Florin Piersic. Momentele în care Piersic recită poemul „Repetabila povară”, scris de Păunescu, îi fac pe spectatori și pe telespectatori să simtă fiori... Internetul este plin cu imaginile care îl înfățișează pe Florin Piersic lăcrimând, în clipele în care recită versurile „Cine are părinți, pe pământ nu în gând / Mai aude și-n somn ochii lumii plângând / Că am fost, că n-am fost, ori că suntem cuminți, / Astăzi îmbătrânind ne e dor de părinți”... Poate, surprinzător, Florin Piersic și genialul Adrian Păunescu nu au avut o relație atât de strânsă, cum s-ar crede. „S-au întâlnit de puține ori, iar Florin Piersic n-a prea venit la noi acasă. De altfel, asta e o concepție greșită. Marile figuri ale artei nu trebuie să meargă împreună în concedii sau să stea la mese. Tata i-a iubit arta lui Florin, iar Piersic a făcut din «Repetabila povară» una dintre piesele de rezistență ale repertoriului său de excelent recitator”, ne-a mărturisit Andrei Păunescu.
Piersic uitase... că a participat la „Cenaclul Flacăra”
În schimb, la un moment dat, glumind, Florin Piersic i-a reproșat lui Adrian Păunescu faptul că nu a fost invitat la „Cenaclul Flacăra”. Andrei Păunescu a rememorat momentul: „Florin a greșit! A parti- cipat la Cenaclu, la una dintre primele ediții. Chiar eu i-am reamintit acest lucru și i-am spus că el, Florin, de atunci încolo n-a mai venit la Cenaclu... În fine, pe amândoi i-a unit ideea națională. Chiar dacă nu s-au văzut prea des, Florin Piersic a participat, după moartea tatălui meu, la edițiile «Festivalului Păunescu», de la Craiova și de la Cluj, precum și la «Premiile Naționale Adrian Păunescu», defășurate la București, la Arenele Romane”.
Petre Moraru și povestea sacoșei cu carne, din trenul de Cluj
Actorul Petre Moraru a jucat, alături de Florin Piersic, în filmul pentru televiziune „Tudor din Vladimiri”, în regia lui Constantin Dicu. Însă, una dintre amintirile spumoase depănate de Petre Moraru și care are drept subiect familia Piersic, la vremea aceea compusă din Florin și actrița Ana Szeles, nu se desfășoară nici pe platoul de filmare și nici în zona scenei. „Se întâmpla prin 1988. Eram în Gara de Nord și mă pregăteam să mă urc în tren, cu destinația Cluj. La un moment dat, am auzit o voce cunoscută, care întreba, cu glas ardelenesc: «Cine merge la Cluj?». M-am întors, l-am văzut pe Florin și i-am spus că eu mă duc acolo. Imediat, mi-a întins o sacoșă cu carne. Vită, porc, ce adunase și el, pentru că, după cum vă amintiți, pe vremea aceea nu se mai găsea aproape nimic. «Ce noroc am cu tine, Petrică», mi-a spus... Mi-a dat numărul de telefon al soției sale și m-a rugat ca, a doua zi după ce ajung, să-i duc proviziile acasă. Era foamete mare la Cluj, pe timpurile alea... A doua zi, pe la ora 11:00 dimineața, i-am telefonat Anei Szeles, pe care o cunoșteam din perioada în care eram actor la Teatrul Național din București. Apoi, am mers acasă la ei. Era o vilă frumoasă, aflată în centrul orașului....”, și-a început povestea, actorul.
Însă, abia aici a început nebunia, iar Petre Moraru ne-a relatat, cu haz: „Când am intrat pe ușă, am observat cu stupoare că lucrurile erau împachetate. Nedumerit, am întrebat-o pe Anna ce se întâmplă. Ce a urmat, e de domeniul comediei... Soția lui Florin mi-a răspuns, nervoasă: «Toți colegii mei de etnie maghiară mă acuzau că joc în prea multe filme în roluri de româncă. Acum, taman când urmează să joc și eu într-un altfel de rol, mă bombăne! Așa că, m-am enervat și plec la Budapesta!»”.
Colegi de liceu la „Emil Racoviță”
Florin Piersic și Petre Moraru au urmat cursurile aceluiași liceu, „Emil Racoviță”, din Cluj-Napoca. „Florin este un om cu un caracter ales. Îi doresc «La mulți ani!» și multă sănătate. Mă bucură enorm faptul că băiatul lui, Florin junior, pe care l-a făcut cu o altă mare actriță, Tatiana Iekel, le-a călcat pe urme ambilor părinți și a devenit un excelent om de teatru și de film”, a încheiat Moraru.
Tudor Gheorghe: „Regretul meu este că n-a jucat la «Naționalul» din Craiova!”
Actorul și rapsodul Tudor Gheorghe se numără printre puținii artiști din „vechea gardă”, care n-au avut ocazia să-l întâlnească pe Florin Piersic. Surprinzător, „Mărgelatu” n-a jucat la Teatrul Național din Craiova. „Din păcate, nu l-am cunoscut pe Florin Piersic! Poate părea ciudat, dar nu am avut ocazia. Marele meu regret este că el nu a prestat la Teatrul Național din Craiova, așa cum a făcut-o, de exemplu, Ștefan Iordache. Nici prin țară nu ne-am întâlnit, în vreun spectacol. Însă, îl iubesc și îl respect, ca toată lumea. Este unul dintre cei mai mari artiști ai acestei țări și îi doresc multă sănătate!”, ne-a declarat, în exclusivitate, Tudor Gheorghe.
George Nicolescu: „Ne era frică de Ceaușești, atunci când vorbeam la telefon!”
Cântărețul George Nicolescu și actorul Florin Piersic s-au cunoscut în anii ’80, o perioadă destul de „gri” din punctul de vedere al cenzurii, dar mai ales al modului în care Securitatea supraveghea populația. „Prima dată, am vorbit cu Florin la telefon, iar pe vremea aceea trebuia să fii foarte atent ce spui, ca să nu-i superi pe «tovarăși». Prima noastră discuție a avut loc când Gil Dobrică mi l-a dat la telefon pe Florin, pentru că el discuta deseori cu Piersic. Am fost foarte atent, mai ales că însuși Gil Dobrică a pățit-o rău cu Nicu Ceaușescu. A fost un mare scandal atunci și era clar că Securitatea îi asculta telefonul lui Gil. Așa că, ne cam era frică de familia Ceaușescu... Apoi, m-am întâlnit cu Florin pe stadionul din Buzău, unde se juca un meci-spectacol, între actori, cântăreți și fotbaliști. Ne-am intersectat chiar la mijlocul terenului și ne-am îmbrățișat. Nu mi-a venit să cred că era adevărat. Apoi, a urmat o nouă întâlnire, la o televiziune, unde a venit și Leonard Doroftei. Ne-am simțit extraordinar, iar Florin a vorbit superb despre mine. Își amintise că eu i-am scris o piesă, intitulată „Prefă-te Inimă în Stea”, a rememorat cantautorul.
„Doar 8 minute ai voie, atât!...”
O întâmplare hazlie s-a petrecut la spectacolul în care George Nicolescu a fost aniversat pentru 20 de ani de carieră. Acum, cu oczia zilei de naștere a lui Piersic, George Nicolescu și-a amintit: „Realizatorul Eugen Dumitru i-a impus lui Florin să nu vorbească mai mult de opt minute. Și atât a vorbit, iar apoi a coborât de pe scenă. Știți cât de greu e să-l faci să tacă... Ultima oară ne-am văzut la Craiova, unde eu tocmai terminasem recitalul de la Parcul Romanescu, alături de Andrei Păunescu. A doua zi după spectacol, m-am dus la el. S-a bucurat enorm să mă vadă... De ziua lui, nu pot să-i urez decât numai și numai sănătate!”.
Cum era să moară cu Cezara Dafinescu la filmările pentru „Explozia”
O leagă de Florin Piersic o prietenie de o viață și nu se poate abține să nu spună lumii întregi cât de minunat este acest bărbat. Una dintre cele mai frumoase actrițe pe care le-a avut România vreodată, Cezara Dafinescu, și-a reamintit momente unice petrecute alături de Piersic: „Florin e minunat și pe scenă și în afara scenei. Puțini actori am întâlnit care să-și iubească atât de mult partenerii încât să nu vorbească niciodată, pe nimeni, de rău. Este de o generozitate ieșită din comun. Noi, actorii, mai spunem texte despre iubire, dar el chiar crede în ea. E la fel de frumos și în exterior și în interior. Face excepție de la proverbul «Mărul frumos e găunos pe dinăuntru». Mi-amintesc cum amândoi am fost la un pas de moarte la filmările pentru producția «Explozia», în regia lui Mircea Drăgan, cel care a format cuplul nostru. Acțiunea se petrecea pe vasul Poseidon, iar noi aveam de filmat o scenă în care trebuia să ieșim rapid dintr-o cabină în flăcări. Numai că pereții erau din metal și s-au încins atât de mult, încât amândoi am simțim că ne sufocăm și că luăm foc. Am scos capul pe hublou și am strigat, însă echipa râdea. Într-un final, au realizat că ceva nu e în regulă și au pus furtunul pe noi. Un alt moment în care mi-am dat seama cât de bine ne-am înțeles pe scenă a fost în «Gaițele», unde jucam rolul amantei. La un moment dat, în actul doi, eu trebuia să-mi iau la revedere de la soția lui Florin și să plecăm la o petrecere. Ce să vezi? Atât de frumos a fost totul pus în scenă, că toate soțiile respectabile din sală m-au aplaudat pe mine, amanta. Țineau cu mine! Ce am trăit alături de Florin e mult mai frumos decât pot reda în cuvinte. Pentru că am stat cu el mai mult decât cu familia mea. Când plecam în turnee cu Teatrul Național, oamenii ne așteptau cu flori și pentru noi era o bucurie imensă. Florin era fermecător, vorbea mult, dar întotdeauna avea ce să spună. Eu, care eram obișnuită cu el, uneori mă plictiseam. Când vedea că mă schimb la față, mă ruga să-l las să mai spună un singur banc. El este un om fără vicii. Un exemplar frumos. Sunt privilegiată că am fost colegi. Îi urez să fie sănătos, la fel de minunat și de iubit. Și să împrăștie iubirea lui ca și până acum”.
Dan Negru: „Au fost momente în viața mea când Florin mi-a fost aproape cum alții nu au făcut-o”
„A avea un prieten este mai vital decât a avea un înger”, a spus, cândva, Nichita Stănescu. Iar relația pe care prezentatorul Dan Negru o are cu inegalabilul actor Florin Piersic i-a înjumătățit necazurile și i-a dublat bucuriile. La ceas aniversar, Regele Revelioanelor s-a destăinuit: „Piersic e cel mai mare actor pe care l-a avut România. Şi pentru că a avut șansa să fie mediatizat pe toate canalele media inventate. De la pelicula clasică până la YouTube. În anii noștri mulți de colaborare l-am văzut cum a reacționat cu calm și în momente de stres, și în momente de liniște. Calmul lui vine din bunătatea pe care o are. Am filmat împreună în timpul pandemiei, distanțați, în sala Teatrului din Cluj și am avut emoții făcând o emisiune cu Florin fără public. A fost impecabil ca și când sala ar fi fost plină. Am fost lideri de audiență, arătând că omul sfințește locul. Când mă ia dorul de el, îl sun și trăncănim minute în șir. Au fost momente în viața mea când nu mi-a fost bine și când Florin mi-a fost aproape așa cum mulți alții n-au fost. Dincolo de marele actor ajuns deja legendă, mă bucur că meseria mea mi-a dat șansa să-i fiu prieten”.
Medeea Marinescu: „Îi urez să ne reîntoarcem cât mai repede să jucăm «Străini în noapte»”
De peste zece ani, Medeea Marinescu și Florin Piersic bucură românii cu rolurile magnifice din piesa „Străini în noapte”. Talentata actriță a scos la iveală amănunte interesante despre relația cu fabulosul Piersic: „Îi urez să fie sănătos, și îmi doresc nespus, asta e o urare pe care i-o fac și mi-o fac, să ne reîntoarcem cât mai curând să jucăm «Străini în noapte». Perioada aceasta am vorbit la telefon, ne-am auzit, iar «Străinii» e precum un copil iubit, pe care dorim să îl purtăm mai departe. Sunt deja mai multe spectacole nejucate de anul trecut, cu biletele vândute, ne așteaptă deja și multe alte spectacole nevândute care urmează să fie jucate. Știu că asta își dorește și el cel mai mult. Dacă l-ar întreba cineva pe Florin ce vrea, va spune același lucru: sănătate și să fie pe scenă. Asta e ceea ce îl face pe el fericit. Mi-amintesc de ceva emoționant. Eram undeva, cred că la Alba Iulia, și jucam «Străini în noapte». Spectacolul acesta nu e unul pentru copii, deși nu o dată am văzut la sfârșit, la aplauze, că erau și ei în sală. Deși e un spectacol romantic și are accente de comedie, este o piesă destul de grea și serioasă pentru mintea și sufletul unui copil. Și cu toate astea, la Alba Iulia s-a întâmplat să se audă în timpul reprezentaţiei un scâncet de copil. Am sesizat și eu cu Florin, iar el, care mai întrerupe spectacolele când lucrurile devin prea grave, a rezistat până la sfârșit și apoi cu lumea emoționată, aplaudând, le-a mulțumit oamenilor că au venit, că sunt așa de entuziaști și că ne iubesc, apoi a spus: «Măi oameni buni, cine a venit cu copilul în sală? Cum să aduci un bebeluș în sală, la teatru?». Mama micuțului a zis: «Eu sunt, domnul Piersic. Știți, nu aveam cu cine să las copilul și era singura șansă să vă întâlnesc pe dumneavoastră». Mie mi-au dat lacrimile, iar Florin s-a emoționat de unde era furios la început. Și mi se pare că răspunsul acela definește foarte bine publicul care vine să îl vadă pe Florin Piersic”.
Corina Chiriac: „Florin a fost primul stand-up comediant al României și probabil cel mai bun”
A fermecat întreaga lume nu doar prin talentul muzical, ci și printr-o vizibilă bucurie de a trăi. Corina Chiriac, artista care a găsit formula secretă de „oprit timpul în loc”, a rememorat amintiri de neuitat, petrecute alături de Florin Piersic: „Am jucat alături de Florin în filmul «Aventuri la Marea Neagră», o peliculă de aventuri și spionaj, regizată de Savel Stiopul, un om minunat, dornic să facă altceva decât se putea în anii ’70, care, din păcate, nu mai e printre noi. Florin era un ofițer de contrainformații inventiv și dinamic, iar eu, un personaj negativ, o cântăreață de cabaret, angrenată în jocul forțelor de dezordine. Aveam 21 de ani și doar o mică experiență de film. Regizorul m-a încurajat să joc bine, dar nu am fost încântată de prestația mea. Eu cel mai bine știam să cânt. Florin, care era un mare actor, implicat în film și teatru, mi-a dat câteva sfaturi, fiind extrem de amabil cu mine. Din fericire, filmul, care a avut o distribuție extraordinară, s-a încheiat cu bine. Îi port o amintire extrem de plăcută, pentru că a făcut parte dintre actorii deja consacrați, care s-au purtat extrem de prietenos cu cei nou-veniți în breaslă. Nu e un compliment gratuit, e un adevăr! Din păcate, ne-am întâlnit puțin în carieră, deși mi-ar fi făcut plăcere să colaborez cu el mai mult. Poate că eu aș fi avut de câștigat din punct de vedere profesional. Florin a fost dintotdeauna un om dăruit, plăcut, agreabil. Ne-am revăzut în Israel, unde am apărut pe aceeași scenă, la Gala marilor actori din Cluj, pe care am avut onoarea să o prezint, la Los Angeles, unde el a fost invitat să performeze pentru românii de acolo. Ne-am intersectat și în casele unor familii cu dare de mână care ne invitau, după bunul obicei românesc, de a ne fi gazdă primitoare. Mi-amintesc de perioada când eram elevă și alături de trei prietene ne duceam la teatru să-i vedem pe marii actori. L-am admirat pe Florin când juca în «Oameni și șoareci». A avut un rol de compoziție extrem de dificil pentru un mare actor, dar încă tânăr. Noi, fetele, îl așteptam la ieșirea din teatru. Aveam colecție de fotografii cu autografe. În acea perioadă, ACIN (Asociația cineaștilor) scotea la vânzare fotografii mici, alb-negru, la prețul de un leu, iar ulterior ilustrate color. Le lipeam în caiete și așteptam nerăbdătoare să primim autografe. Îi urez să fie sănătos și la fel de fermecător. Florin a fost primul stand-up comediant al României și probabil cel mai bun”.
Cristian Șofron: „Ce supercarieră mondială ar fi făcut Florin Piersic prin alte... «locuri»! Cu talentul și fizicul lui”
Directorul Teatrului „Odeon”, Cristian Șofron, copilul-minune al cinematografiei românești, ajuns la maturitatea deplină a îndelungatei sale cariere, are doar cuvinte de laudă despre „minunatul” Florin Piersic: „Ce supercarieră mondială ar fi făcut Florin Piersic prin alte... «locuri». Cu talentul și fizicul lui. Florin Piersic nu este doar misteriosul Mărgelatu sau impetuosul Haiduc-Erou. Este și cel ce-a făcut o creație memorabilă în «Oameni și șoareci»... Ce minunăție de rol... Sau în «Un fluture pe lampă»... Sau în «Visul unei nopți de iarnă»... Și atâtea, și atâtea altele... Florin Piersic. La mulți ani, Minunatule!!!”.
Cristi Brancu: „Florin e tot ce i-ar trebui României ca să fie perfectă!”
Realizatorul TV Cristi Brancu este unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Florin. Întrebat referitor la sentimentele pe care le încearcă de ziua marelui actor, Cristi ne-a declarat: „În anul 2005, am scris în cartea mea intitulată «12 personaje în căutarea unui destin», următoarele: „Viața lui nu a avut ca obiect al fascinației banul, ci frumosul. Dar nu, nu acel clișeu nenorocit care îi descrie pe oamenii care trăiesc paralel cu realitatea. Nu, fraților, Piersic trăiește în realitate, înfrumusețând-o. Până la detaliul infinitezimal. Și nu exagerez. Zilnic își schimbă mesajul de pe robotul telefonic, semn către lume că-i lângă tine și când lipsește. Și asta nu-i nimic. Sunt mii de cunoscuți ai lui Piersic care au primit de la el acea faimoasă sticlă cu palincă, forma sa fermecătoare de PR, care, dacă s-ar opri aici, ar fi doar un firesc, uneori chiar un banal gest de prietenie. Florin pulsează în stilul lui, pentru că, pe «sticlă», așterne cu o carioca neagră cuvintele sale, cu o totală dăruire sufletească. Și ești gata. Înnobilează genial un gest, iar cadoul său devine piesă de colecție. Dacă ai una acasă, o golești în mod firesc de conținut și o păstrezi. El e iarăși acolo”. Mărturiile lui Cristi Brancu despre Florin Piersic sunt multe, dar am ales acest pasaj pentru că poartă aroma sărbătorii. Iată, însă, ce ne-a mai spus prietenul nostru Brancu: „Cred că m-am înșelat. Florin înseamnă mult mai mult. Este tot ce i-ar trebui României ca să fie perfectă: geniu, caracter, emoție, poveste, valoare, palmares, generozitate, suflet! Sincer, nu știu ce m-aș face fără Florin!”.
Ion Caramitru: „Florin Piersic... un actor-poveste, un om care a trăit cât alţii într-o sută de vieţi“
Intelectual de elită, Ion Caramitru, preşedintele UNITER, a vorbit cu drag despre grandiosul Florin Piersic: „În 1959, după terminarea Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, a debutat pe scena Teatrului Național din București într-o piesă cu un titlu fascinant pentru el, «Discipolul Diavolului». Are o viață tumultuoasă, plină de experiențe și istorii unice. De aceea, îi este imposibil să fie concis, este un actor cu un rezervor nesfârșit de vorbe. Ar fi și greu să fie altfel la câte are de povestit. E carismatic, are talent, are sensibilitate, drag de artă și de oameni, și-a construit singur o carieră impresionantă atât în teatru, cât și în film și în televiziune. În 2019 Uniunea Teatrală din România i-a oferit Premiul pentru întreaga activitate. Atunci, pe scena Teatrului Național Cluj-Napoca, am auzit cum îi tremură vocea de emoție marelui Florin Piersic. Cu o dragoste imensă de viață și de oameni, cu sute de roluri duse la capăt magistral, cu un umor imens, Florin Piersic este o personalitate unică, și știm cu toții asta. Îți urez LA MULȚI ANI CU BUCURIE, DRAG PRIETEN ȘI COLEG! Ai reușit tot timpul să aduci în sufletele spectatorilor tăi fericire, milioane de zâmbete și râs sănătos. Ai o energie molipsitoare și un umor incurabil, ești bolnav de teatru de cea mai bună calitate. Să ne umpli existența încă mult timp de acum înainte!
Dorel ViŞan: „100 de ani de acum înainte nu se va naşte un actor ca Florin Piersic“
Ardeleni get-beget, Dorel Vișan și Florin Piersic au înțeles că esența prieteniei adevărate este îngăduința față de micile greșeli ale cuiva. Dorel Vișan păstrează doar amintiri frumoase și i-a făcut o urare la împlinirea vârstei de 85 de ani: „Îi urez să rămână așa cum este. Minunat și unic! Și să fie sigur că 100 de ani de acum înainte nu se va naște un actor în România așa cum a fost el. Și, bineînțeles, adaug și puțin noroc și multă sănătate. Pentru că asta e singura cale ca să putem să fim ceea ce suntem: să fim sănătoși. Eu nu prea am jucat cu dânsul, dar am numai amintiri frumoase cu el. Dacă a fost vreuna care nu a fost frumoasă, am dat-o uitării. Dar întotdeauna l-am apreciat, l-am stimat și l-am iubit. Ne-am împrietenit și am ținut mereu, și eu și el, să arătam că nu am uitat că suntem din Ardeal. E frumos ca omul să își amintească locul de unde a plecat. Pentru a putea să se întoarcă din când în când și să se reîncarce. Numai aici regăsește energia aceea a începutului”.
Rodica Mandache: „E un mare orator, o adevărată piesă de colecţie“
Talentată, sensibilă și cu o vorbă care unge pe suflet, Rodica Mandache va rămâne mereu în inima românilor mai ales pentru rolul Doruleț din „Visul unei nopți de iarnă”. Remarcabila actriță ne-a făcut mărturisiri emoționante: „Florin Piersic a fost pentru mine o mare întâlnire pe care mi-a adus-o destinul. Pe vremea aceea, o actriță care era partenera lui Florin Piersic e ca și cum primea un blazon nobiliar. În piesa de teatru «Visul unei nopți de iarnă», de Tudor Mușatescu, în regia lui Dan Necșulea, am fost parteneri, am lucrat multe săptămâni, a fost un timp de mare fericire. Toți interpreții au făcut creații deosebite, dar Florin Piersic era cel care dădea lumină. E un mare orator, o adevărată piesă de colecție. Florin e un om generos și foarte bun la suflet, altfel nu ar fi putut să locuiască în inima tuturor românilor. Îi doresc sănătate, îi spun «La mulți ani!» și să fie mereu credincios minunii care este”.