de Andrei Dicu şi Silviu Ghering

De câte ori am apelat, mulți dintre noi, la „soluții externe”, pentru a ne salva relațiile? De câte ori a funcționat? Ei bine, terapia de cuplu oferă un răspuns miraculos. Ea poate vindeca, dar numai în anumite condiții. Psihologul Cristian Munteanu (număr de telefon: 0723.410.026) a dezvăluit pentru „Taifasuri” tainele acestui mod de tratament. Surprizele sunt uriașe...

„Certurile, principalele cauze. Au legătură cu conștientizarea unor diferențe de opinie sau de caracter”

- Terapia de cuplu câștigă tot mai mult teren. Care este motivul?

- Totul ține de conștientizarea faptului că această complexă relație între doi adulți, de sine consimțită, are atât de multe meandre pe parcursul său încât este posibil ca, din varii cauze, să necesite intervenția unui specialist, pentru a clarifica problemele, a aduce liniște și lumină în sufletele celor doi sau măcar al unuia dintre ei.

- Când un cuplu are nevoie de terapie?

- Consider că, deopotrivă, acest fenomen se poate petrece și în momentele de restriște, dar și de mare bucurie. Cred că ar fi benefic ca terapia de cuplu să fie împământenită precum un soi de examen general, pe care noi îl facem de două ori, în fiecare an. Dar acest examen nu se face la corp, ci la suflet și la minte. Mereu avem nevoie de o astfel de „consultație”.

- Cât contează conștientizarea problemei?

- Probabil că este principalul punct de la care pleacă o discuție, în terapie: omul să fie conștient că există o problemă și s-o definească foarte clar. „Ecce homo!”.

- Care sunt principalele cauze pentru care cuplurile ajung în situația de a apela la un psiholog?

- În general, acest fenomen se petrece atunci când într-o relație apar certurile. De asemenea, are legătură cu conștientizarea unor diferențe de opinie sau de caracter. Când nu le merge bine, oamenii apelează la specialiști în domeniu. Se mai întâmplă acest lucru când apare o a treia persoană, dar situațiile pot fi infinite.

- În majoritatea cazurilor, tratamentul dă roade?

- Nu cunosc statistici. Însă, dacă ambii parteneri sunt hotărâți să ajungă la un numitor comun și muncesc pentru asta, atunci da, terapia de cuplu oferă roadele scontate.

„Dorința de a asculta partenerul fără prejudecăți”

- Comunicarea între parteneri este esențială. În momentul în care aceasta a dispărut, cum poate fi redresată?

- Foarte simplu! Prin reînceperea comunicării! Prin dorința de a discuta și de a-l asculta pe celălalt, fără prejudecăți și fără preconcepții. Idei precum „Lasă că știu eu ce o să zică, pentru că am mai vorbit asta de o mie de ori” trebuie să dispară. Pur și simplu, totul se poate schimba în bine prin reînceperea comunicării.

- Ce se întâmplă dacă partenerii au obiective diferite, dar ambii încearcă să salveze relația?

- Dacă partenerii sunt atât de maturi din punct de vedere emoțional, afectiv, încât să înțeleagă ce se întâmplă cu ei, este posibil să reușească. Așa cum este posibilă o căsătorie între un maori și o finlandeză, tot așa se poate și în acest caz, chiar dacă vorbim despre culturi, vârste ori despre rase diferite.

- Terapia se concentrează pe rezolvarea simultană a problemelor partenerilor sau și pe tarele specifice fiecăruia dintre ei?

- Totul se desfășoară în funcție de ce găsim la fața locului. În general, când pronunțăm expresia „terapie de cuplu”, ne concentrăm pe rezolvarea problemelor... cuplului, acesta fiind un terț: el, ea și el - cuplul, ca o a treia persoană. Atât noi, cât și cei doi implicați ne dorim ca acel cuplu să funcționeze. În același timp, ne ocupăm și cu rezolvarea problemelor lor sau a unuia dintre cei doi, în funcție de situație. Dar, repet, obiectivul minim, necesar și suficient este ca amândoi să-și dorească acest lucru.

- În general, care este durata unui astfel de tip de tratament?

- Din experiența mea, cred că ar fi necesare minimum şase luni, așadar în jur de 25 de ședințe. Se pot produce schimbări și de la prima ședință, și după primele zece, dar, pentru o conștientizare clară și corectă, consider că un număr de 25 de ședințe este absolut necesar.

„Prozaica dorință de a fi împreună”...

- Ce aspect contează cel mai mult în salvarea unei relații: dragostea, aspectul financiar, sexul, frica de singurătate, obișnuința?

- Poate că niciuna dintre acestea... Importantă este prozaica dorință de a fi unul cu celălalt. Sistemul este simplu: vreau să fiu cu acea persoană, îmi doresc o viață împreună cu ea și, normal, dacă există această dorință, inerent apar dragostea, sexul, foamea fizică de partener, iar de aici, tot ce înseamnă o relație...

- Infidelitatea este un eveniment sau rezultatul unui întreg proces?

- Poate fi și una, și alta. Ca să dau un exemplu, este posibil să nu existe nicio oportunitate în viața acelei femei sau a acelui bărbat să „sară gardul” și, brusc, să se ivească această posibilitate, iar el/ea să spună: „De ce nu?”... Dar sunt cazuri în care infidelitatea poate fi rezultatul unui proces, plecând chiar și de la simpla curiozitate.

- Există și un tip de terapie menită să prevină apariția unor derapaje?

- Nu. Există doar terapia de cuplu, de susținere sau de întreținere. Adică, mergem la psiholog și vorbim despre noi, iar el o să descopere aspecte mai mult sau mai puțin corecte. Dar este bine să nu ne culcăm niciodată pe o ureche, pentru că, vezi Doamne, dacă acum ne e bine, așa o să ne meargă tot timpul. Binele și prea binele pot duce spre rău și foarte rău. Cei doi trebuie să fie conștienți că un cuplu este un dans perpetuu, în care ambii valsează frumos și trebuie să fie foarte atenți să nu-l calce pe celălalt, pe bombeu.

„Numărul divorțurilor a crescut în timpul pandemiei”

- De la începutul maladiei COVID-19 a crescut numărul cuplurilor care apelează la tratament de specialitate?

- Nu am acces la anumite documente, dar statistica vânturată de televiziuni spune că numărul de divorțuri a crescut în această perioadă, ceea ce înseamnă că apropierea forțată, impusă de pandemie, a condus la descoperirea unor aspecte mai puțin plăcute la partener.

- Din punct de vedere statistic, în ce zone (din punctul de vedere al vârstei, veniturilor și al ocupației) apar cele mai multe divorțuri?

- Nu cunosc statistici, dar toate variantele pot fi luate în calcul. În general, vorbim despre nepotrivirea de caracter și despre dispariția sentimentelor.

- Terapia presupune și un tip de „negociere” între parteneri?

- Este vorba despre comunicare. Nu putem discuta despre compromis sau despre cedare. Cuplul înseamnă o cale comună.

- Ce presupune supraresponsabilizarea unuia dintre parteneri?

- „Supraresponsabilizare” înseamnă că individul își asumă singur responsabilități care îi depășesc puterile. Iar celălalt ori nu face nimic, ori se implică prea puțin.

„Binele și prea binele pot duce spre rău și foarte rău. Cei doi trebuie să fie conștienți că un cuplu este un dans perpetuu“

„Gelozia este o furtună emoţională“

- Gelozia este o frică?

- Este un subiect mult prea vast pentru a fi dezbătut în două-trei fraze. E o emoție copleșitoare, care poate fi imaginată sau poate avea o cauză reală, dar este ceva înfiorător. Ar fi bine să nu se ajungă aici, pentru că este o furtună emoțională.

- Ce se întâmplă în situația în care se activează orgoliile sau traumele anterioare?

- Poate fi debutul unor stări cumplite, pe care le găsim în Dicționarul de Statistică Medicală și trebuie făcut orice pentru nu ajunge într-o asemenea situație.

- Ce ar mai trebui adăugat?

- Faptul că terapia poate salva un cuplu de la disoluție!