de Ștefania Băcanu şi Daniel Alexandrescu
De mai bine de un an, omenirea trăiește o altfel de viață, una cu restricții, obligații și neputințe. Din zi în zi, parcă, este tot mai greu de acceptat și de dus un trai civilizat, confortabil, apropiat de normalitate. Aceste lucruri creează un dezechilibru puternic la nivel emoțional și cei mai mulți au nevoie de ajutor specializat. Andrea Filip (foto), psiholog și terapeut spiritual, recomandă ThetaHealing, un soi de meditație care poate face minuni cu mintea noastră.
„Nerăbdarea și furia sunt aspecte ale ego-ului”
- Cum să facem față acestui val de restricții care ne inundă viața de mai bine de un an?
- În primul rând, fiind hotărâri oficiale, trebuie să le acceptăm. Dar vorbesc despre o acceptarea reală, altfel în mintea noastră are loc constant o conversație negativă și inutilă de genul: „Dacă eu aș fi, aș face altfel”, „e o tâmpenie, eu știu mai bine”. Mulți le respectă de frica repercusiunilor, dar nu le acceptă psihologic, creându-și un stres suplimentar.
- Cum să ne gestionăm răbdarea? Cum să ne găsim din nou resurse să mergem mai departe?
- Suntem divini în esența noastră, astfel, deși putem să credem că am avea resurse limitate, adevărul este că în noi este un izvor nesecat de energie, de idei, de iubire și de bucurie. Nerăbdarea, furia, frica, stresul sunt aspecte ale ego-ului ce reprezintă, pe scurt, identitatea noastră, povestea despre noi, despre cine și cum suntem. Este o poveste, deoarece toate credințele, opiniile și tiparele de reacție pe care le avem în fața vieții le-am preluat de la alții și doar le replicăm în felul nostru unic. O idee bună ar fi să ne reconectăm și să ne reidentificăm mai curând cu acest aspect al nostru decât cu ego-ul limitat.
„Prin îngrijorare și stres hrănim negativitatea”
- Oamenii sunt obosiți și sătui de stat în casă, de izolare… Ce activități recomanzi pentru interior?
- Chiar înainte de pandemie mulți, foarte mulți oameni se plângeau că au prea mult de lucru, că nu au timp pentru copii, familie sau ei înșiși. Dacă ar fi să gândim pozitiv, am putea să ne uităm la această perioadă și ca la un răspuns al Universului la cererea lor pentru timp, odihnă, reconfigurare. Cunosc nenumărați oameni care au profitat din plin să se bucure de familie, timp de lectură, bricolat sau grădinărit. Poți să scrii pe un blog, poți să citești autobiografii, cărți de specialitate, romane relaxante, să urmărești și să pui în practică tutoriale sau cursuri online de tot felul. Pe lângă acestea, sfatul meu este să aloci timp și pentru interiorul tău. Dacă nu ești fericit, împăcat (nu resemnat), pozitiv, ceva din mintea ta te ține ocupat.
- Cum ne afectează emoțional toate aceste schimbări și restricții?
- Putem energiza Lumina sau Întunericul din noi. Prin alegerea constantă a gândirii și a simțirii pozitive suntem și aducem Lumină celor din jur. Prin îngrijorare și stres hrănim negativitatea și ne stricăm viața noastră și a celor din jur. O practică utilă, când nu mai scapi de gânduri rele, este să le anulezi spunându-ți: „Nu mai sunt subiect al acestui gând. Sunt o ființă inocentă și infinită”. Iar de emoțiile negative poți scăpa prin a te ruga sau a medita pentru eliminarea acestora din corp, vizualizând iubirea divină cum pătrunde în fiecare celulă din corpul tău ca o ploaie și curăță orice supărare.
„Să ne curățăm de noroiul frustrărilor”
- Pot exista repercusiuni grave pe termen lung, cum ar fi anumite boli neuronale?
- Individual, da, dar, de obicei, afecțiunile sunt un semnal puternic de alarmă care trezește mulți oameni. Doar când se îmbolnăvesc încep să se analizeze, să își evalueze stilul de viață, comportamentele, gândirea. Până atunci, nu observă că sunt precum un vas în derivă îndreptându-se spre dezastru. Semne și invitații la corecția parcursului avem tot timpul, doar că, din comoditate, obișnuință sau mândrie, oamenii le ignoră. Doar când ajung la capătul puterilor, la o boală cronică, sau pierderi semnificative, încep să considere că poate ei au o contribuție la ceea ce li se întâmplă.
- Ne putem pregăti de acum pentru un viitor mai liniștit?
- Sufletul nostru caută întotdeauna binele, așa cum crede el că e bine. Putem să ne pregătim prin a începe să acordăm cel puțin atâta atenție emoționalului, pe cât acordăm fizicului. Să ne curățăm nu doar corpul, ci și mintea de noroiul frustrărilor, al resentimentelor, al regretelor, al vinovăție.
„Înveți să lucrezi cu tine singur, tu cu Dumnezeu”
- Ce terapii recomanzi în acest sens?
- Una dintre terapii este ThetaHealing-ul, motobuldozerul cu care am început să sap și să curăț ceea ce vedeam că este „necurat” în mintea mea. Această terapie este o tehnică de meditație, un fel de rugăciune focalizată, în care te reconectezi cu puterea Divinității și împreună co-creezi o nouă realitate (internă și externă). Prin această tehnică, sute de mii de oameni din întreaga lume și mii de români au învățat să își liniștească mintea „maimuță” care trăncăne nesolicitat, dezorganizat și ineficient. Liniștirea minții o face să funcționeze la 3-7 cicli pe secundă, ajungând în starea Theta ca atunci când ești într-un somn cu vise, ceea ce deschide accesul către subconștient și către mai adâncul inconștient. Odată pătruns acolo, ai acces la memorii demult uitate, traume și suferințe reprimate, emoții refulate. Acestea se pot curăța, elibera, iar când revii în starea de conștiență diurnă, 14-40 cicli pe secundă, te simți și ești mai liber, mai ușor, mai fericit.
- ThetaHealing-ul este o soluție pe termen lung?
- Cu siguranță. Beneficiul este că înveți să lucrezi cu tine singur, tu cu Dumnezeu. Astfel, poți aplica tehnica oricând ai nevoie de ea. De asemenea, înveți și cum să lucrezi cu alții, ceea ce te face și mai util pentru prietenii și familia ta.
„Un regret poate dispărea în câteva minute“
- În ce constă și de câte ședințe este nevoie pentru a ne elibera mintea de toate problemele cotidiene?
- O frică poate dispărea în câteva secunde, un regret în câteva minute, un resentiment în jumătate de oră sau oricare dintre cele enumerate anterior poate dura luni întregi. De exemplu, dacă o frică de câini are doar un incident unic care a declanșat-o, se rezolvă într-un minut. Dar dacă teama de câini este, de fapt, rezultatul proiecției fricii pe care copilul o are față de tatăl său, poate dura o jumătate de oră, o oră sau cât îi ia copilului să conștientizeze acest fapt. Este important de înțeles că orice păstrăm în subconștient este acolo pentru că ego-ul crede că are nevoie să țină minte acel ceva. Uneori, doar după ce înțelege omul la ce i-a servit acea experiență, acea amintire ca formă de protecție, control, validare, separare sau unitate, va fi dispus să se elibereze de ea.