de Silviu Ghering şi Adrian Barna
La vreo 75 de kilometri de Cluj și 22 după Huedin, pe DN1/E60 spre Oradea (92 km), se face un mic drum la stânga, DJ764B, peste o cale ferată, către satul Valea Drăganului din comuna Poieni. După ce treceți de așezarea atestată documentar din 1455, urcați un drum șerpuit, cu niște peisaje tare faine și ajungeți la barajul Drăganului (cunoscut prin zonă și ca Barajul Floroiu).
Priveliște uluitoare, lac mare cu pește mult
Ei și, sunt o mulțime de baraje în România, veți zice... Da, dar barajul Drăganului este realmente impresionant, chiar și dincolo de priveliștile uluitoare pe care le oferă. A fost construit în 1987, un pic mai jos de confluența râurilor Drăgan și Sebeșel. Cu o înălțime de 120 de metri și o deschidere de 424 de metri, barajul Drăganului închide un lac de acumulare de 292 de hectare, cu 112 milioane de metri cubi de apă. Care lac e populat din belșug cu pește, în special păstrăv și clean. Da, pescari amatori și profesioniști, se poate da cu „bățul” în „baltă”!
De la cabana de pe fundul apei, la cea a lui Lucian Blaga
Legenda spune, și localnicii o povestesc, că pe fundul lacului s-ar găsi ruinele unei mici cabane unde, în Al Doilea Război Mondial, după sfâșierea Ardealului prin Tratatul de la Viena, s-ar fi oprit o mulțime de fugari români din calea furiei hortiste. În Valea Drăganului o să găsiți o cabană care pare o casă din turtă dulce, pentru... păuși, dar suficient de spaţioasă pentru a găzdui 10 oameni. E decorată cu ceramică şi ţesături tradiţionale şi multe poze din care zâmbesc, între alţii, Lucian Blaga și prietenul său Mihai Iubu. Pentru că ei doi au construit cabana, gata în 1957. Puteți dormi dacă vă cazați acolo chiar în patul folosit în urmă cu 61 de ani de complexul om de cultură, dar și politician care a fost Lucian Blaga.