de Gheorghe Zmaranda şi Daniel Şuta

Se simte în ultima vreme, din ce în ce mai puternic, dorința oamenilor de a se reîntoarce la simplitate, la viața lipsită de pretențiozitatea impusă de existența în marele orașe. Așa se face că valorile tradiționale, cu tot ce implică ele, au început să fie asimilate de contemporan. Tot mai mulți tineri aleg să înceapă afaceri care gravitează în jurul satului românesc. Este o întoarcere la origini care ne va salva identitatea. „RURAL ai liber la tihnă” este una dintre aceste afaceri, iar mentorii ei sunt Diana și Alex Sicoe (foto).

„Traditional with a twist”

- Diana, ce poți să îmi spui despre oamenii aflați în spatele poveștii „RURAL ai liber la tihnă”?

- În spatele poveștii „RURAL ai liber la tihnă” ne aflăm noi, Diana și Alex, un cuplu de tineri stabiliți în București. Împreună am avut un vis, acela de a da un nou sens tradiționalului românesc. Proiectul a început acum șase ani când am cumpărat terenul și casa și am început, încet-încet, reparațiile. Noi, singuri, gestionăm proiectul din toate punctele de vedere.

- Unde se află pensiunea dumneavoastră?

- „RURAL ai liber la tihnă” se află în satul Sitaru, din județul Ilfov, la 30 de kilometri de București, într-o zonă ofertantă pentru plimbări în natură. Din spatele curții noastre pornește situl Natura 2000 Grădiștea-Căldărușani-Dridu, o arie protejată, o zonă cu lacuri, păduri și peisaje precum în deltă, dar în miniatură. Aici puteți întâlni o multitudine de specii de păsări. Unele zboară des deasupra curții noastre, în timp ce altele sunt mai scumpe la vedere. Pădurile cu care suntem vecini ascund trasee de bicicletă care te poartă prin zonă și dezvăluie peisaje similare cu cele ale Snagovului cu care practic ne învecinăm, noi ne aflăm în sudul Snagovului. Foarte aproape, la câteva minute de mers pe jos, se află coada lacului Căldărușani și Mănăstirea Sitaru sau Balamuci.

- Care a fost conceptul pe care s-a dezvoltat acest proiect?

- Conceptul nostru este „traditional with a twist”. Ne-am dorit să dăm o nouă viață unei case și curți bătrânești, dar fără să îi alterăm autenticitatea. Practic, să îi menținem viu suflul românesc tradițional, dar să îl și adaptăm condițiilor zilelor noastre și să îi dăm o notă de contemporan. „Tihna” e parte integrantă din concept și este acea stare de liniște, pace și relaxare după care tânjesc mulți și pe care o pot trăi în fiecare colțișor al locului nostru. RURAL este, în primul rând, o curte mare de 2.500 mp, cu livadă, casă veche din 1950, bucătărie de vară, un hambar-porumbar vechi transformat în terasă și loc de luat masa, o a doua terasă acoperită cu pânză de iută, piscină, un cort de glamping și multe locuri de relaxare.

„Deși locul respiră vechi, te simți aici ca la răscrucea timpurilor și ai o vibrație ancorată în prezent”

- Ce semnificație are numele ales?

- RURAL este întregul spațiu pe care îl punem la dispoziție, iar cuvântul acesta înglobează nu doar ideea de gospodărie românească, ci și de trai rural. Tihna și libertatea de a o simți vine într-o completare perfectă a loculului pe care l-am creat.

- Cu ce este diferită ideea voastră față de alte proiecte similare?

- În ultimii ani s-au dezvoltat multe proiecte frumoase, pornind de la case vechi de la țară și putem spune că tradiționalul a renăscut sub diverse forme. La fel și apetitul oamenilor pentru astfel de locații. În cazul nostru, diferit este faptul că, deși locul respiră vechi, te simți aici ca la răscrucea timpurilor și ai o vibrație ancorată în prezent, un prezent tihnit și așezat. Elementele de decor nu te apasă și nici nu ne-am dorit să fie intruzive, ele sunt acolo ca să te poarte în călătorie, atât cât trebuie ca să îi fie bine. La RURAL, casa făcută de meșterul satului și-a păstrat în totalitate arhitectura, elementele decorative, acoperișul, chiar și ușile și geamurile. Doar podeaua a fost schimbată, însă în loc de parchetul zilelor noastre, am ales dușumeaua de lemn. Am încercat nu doar să respectăm trecutul, ci și să integrăm tot ce facem cu natura din jur: terasele sunt acoperite cu pânză de iută, trestie, papură și stuf, iar ce am construit nou, de la zero, a fost acoperit cu șindrilă de Moeciu sau a fost împletit manual cu nuiele.

„Turiștii care ne aleg sunt iubitori de o Românie inedită, ascunsă și frumos conservată”

- Ce oferiți celor care aleg să își petreacă timpul la dumneavoastră?

- Oaspeții noștri au la dispoziție întreaga locație doar pentru ei și grupul lor pentru că închiriem RURAL doar integral. Se pot bucura de tot ce oferă spațiul, se pot relaxa la umbră în hamace, la piscină ori pe terasele acoperite. În plus, am creat și spații-surpriză pe care preferăm ca oaspeții noștri să le descopere la fața locului. Cei care ne trec pragul au la dispoziție bucătăria noastră utilată, își pot găti la ceaun sau își pot comanda mâncare de la restaurantele din zonă care livrează la noi. Există, la cerere și opțiunea de a servi mâncare gătită, pregătită de doamnele din sat. Găzduim și evenimente de mici dimensiuni, nunți, botezuri, aniversări cu maximum 50 de persoane. Au loc la noi evenimente restrânse, la care participă persoa- nele foarte apropiate sărbătoriților și noi putem spune că vedem mult sens și multă bucurie în aceste celebrări în cadru intim.

- Din experiența pe care o aveți deja, ati remarcat o categorie de turiști care alege cu predilecție acest fel de locații?

- Turiștii care ne aleg sunt cei care vor să se rupă pentru câteva zile de agitația orașului. Sunt persoane tinere care apreciază acest tip de locație, de cele mai multe ori iubitori de Transilvania și de o Românie inedită, ascunsă și frumos conservată. De asemenea, sunt persoane care călătoresc mult și care au adunat multiple experiențe atât în țară, cât și în afara ei.

- Cum ați defini turismul rural din țara noastră?

- Noi îl vedem împărțit în două categorii: modelul vechi de pensiuni și modelul nou, mai exact case vechi, refăcute, de închiriat. Credem că turismul rural a început în ultimii ani să beneficieze de „branding” și promovare. Acest fenomen a început în Transilvania, care este deschizătoare de drumuri în acest sens și care scoate în față concepte de slow living și slow travelling.

„Guvernanţii ar trebui să realizeze potenţialul enorm de a ne promova în faţa străinilor care caută experienţe rurale“

- Ce lipsește în acest peisaj, ce ar mai trebui făcut pentru a promova pe deplin acest segment cu potențial?

- Credem că ar fi nevoie de mult suport de la guvernanți. Ei ar trebui să realizeze că este un potențial enorm pentru România în a ne promova către străinii care caută experiențe rurale, sate cu obiceiuri frumoase și cu un trai ca odinioară. În ceea ce privește percepția majorității românilor despre zona rurală, exceptând zonele vestite precum Maramureş, Mărginimea Sibiului, este foarte joasă. Din păcate, observăm că marea masă turistică nu este atât de interesată să pătrundă frumusețea și autenticitatea acestor locuri.