de Călin Popa şi Daniel Şuta
Ce factori determină categoria alimentelor considerate „de lux”? Raritatea și prețul joacă rolul cel mai important - în rest, trendurile vin și trec. Proiecțiile oamenilor de știință arată că tot ceea ce astăzi oamenii consideră firesc să consume și există peste tot la prețuri accesibile - cacaua, carnea și condimentele, printre altele - vor deveni produse la care nu va mai avea acces toată lumea, notează BBC.
Homarul și stridiile, foste „alimente ale săracilor”
Astăzi, a comanda homar într-un restau- rant sau a-l servi la o petrecere este considerat o culme a rafinamentului gastronomic. Dar lucrurile nu au stat întotdeauna astfel - în secolul al XVIII-lea, homarul era considerat un aliment de care familiile înstărite se fereau, pentru că abundența îl făcea să fie asimilat sărăciei. Este greu de imaginat, dar în acele vremuri, acest crustaceu considerat astăzi o delicatesă era folosit… ca îngrășământ și servit deținuților, în închisori. Un politician american afirma cu dispreț că „a vedea resturi de homar în jurul unei case este semn de sărăcie și de degradare”. Povestea este similară în cazul stridiilor - asociate astăzi cu mese rafinate și ocazii speciale, în principal datorită prețului lor ridicat, „în secolul al XIX-lea erau atât de abundente și de ieftine, încât erau adăugate în tocănițe și plăcinte, pentru a scădea stocurile”, afirmă istoricul alimentar Polly Russell. Dar, la începutul secolului al XX-lea, aprovizionarea cu stridii din Anglia a început să scadă, din cauza pescuitului excesiv și a poluării cu deșeuri industriale. Devenind mai puține, stridiile s-au transformat într-un lux.
Ciocolata „costă” mari suprafețe de teren
Obsesia oamenilor pentru alimente rare are încă de pe acum un preț ridicat pentru planetă. În timp ce, istoric, produse precum cacaua, cafeaua sau condimentele erau articole de lux, astăzi sunt elemente de bază în supermarketuri, în multe țări dezvoltate. Dar schimbările climatice ar putea răsturna acest trend, în deceniile care vin. De pildă, la apogeul civilizației Maya, boabele de cacao erau o monedă de schimb valoroasă. Ajunse în Europa, erau destinate doar familiilor regale, din cauza prețului lor ridicat. Astăzi, pentru cacao se defrișează în neștire, pentru că ciocolata este foarte accesibilă și consumată pe scară largă. În anii care vin, acest aspect va genera o scădere a producției, implicit o creștere a prețului și o reintrare a prețioaselor boabe în categoia luxului alimentar. „Ciocolata ar putea deveni din nou aliment rar, din cauza schimbărilor climatice. Vaste zone de teren din Ghana și Coasta de Fildeș ar putea deveni nepotrivite pentru producția de cacao, dacă temperatura globală va crește”, atrage atenția Monika Zurek, cercetător principal la Institutul de Schimbare a Mediului de la Universitatea din Oxford. Și cafeaua a fost odată o delicatesă, dar și în acest caz, exploatarea a depășit limitele. Practic, schimbările climatice ar putea elimina jumătate din terenul folosit pentru cultivarea cafelei în întreaga lume până în 2050, arată datele unor studii recente.
Vanilia, mai scumpă decât argintul
Cândva, zahărul și somonul erau foarte greu de găsit și disponibile doar pentru cei bogați. Aceste alimente și-au pierdut „aura de lux” de-a lungul timpului, pe măsură ce au devenit mai puțin rare, afirmă Richard Wilk, profesor emerit de antropologie la Universitatea Indiana. Și condimentele au fost secole la rând simbolul bogăției și puterii. Cererea de mirodenii aromate a stat la baza primelor rute comerciale globale, a stabilit vaste imperii și a ajuns să definească economia mondială. Astăzi, condimentele sunt omniprezente și adesea cele mai ieftine articole de pe rafturile supermarketurilor. Dar culturile care le furnizează suportă deja greul schimbărilor climatice și aceste produse ar putea redeveni unele de lux, consideră Zurek. De pildă, culturile de șofran din India sunt tot mai mici în fiecare an, ceea ce ridică mult prețul acestui „aur al condimentelor”, iar producția de vanilie din Madagascar este afectată sistematic de vremea extremă. După ce un ciclon a devastat 30% din recolta insulei în 2017, prețul vaniliei a ajuns la un nivel record, de 600 de dolari pe kilogram, făcând condimentul mai scump decât argintul.
„Prețul unui streak nu include degradarea cauzată de industrie”
„Carnea, care în prezent face parte dintr-o masă obișnuită pentru mulți oameni, va deveni probabil un produs de lux în următoarele câteva decenii, pe măsură ce tot mai multe persoane adoptă o dietă pe bază de plante pentru a reduce amprenta de carbon. De asemenea, oamenii pot genera acest trend din cauza volumului mare de terenuri agricole necesare producerii de carne, iar modelul acesta ar putea deveni chiar inacceptabil din punct de vedere social și privit într-o lumină similară fumatului”, afirmă Monique Raats, director al Centrului pentru alimente de la Universitatea din Surrey. Animalele de fermă sunt responsabile pentru 14,5% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, iar producția de carne roșie reprezintă 41% din toată această cantitate. Producția mondială de carne de vită produce emisii aproximativ egale cu cele din India și necesită de 20 de ori mai mult teren pe gram comestibil decât culturile bogate în proteine. Pe scurt, potrivit specialiștilor, prețul unei fripturi nu include în prezent degradarea mediului cauzată de industria cărnii, iar această expansiune nu mai poate dura. Presate de standardele stabilite la nivel mondial de reducere a emisiilor, unele autorități statale ar putea recurge la a impozita carnea, așa cum au făcut cu zahărul, iar creșterea prețului ar transforma imediat produsul în unul de lux.
Căpşunile şi zmeura, în spirala exploatării frenetice
Felul în care oamenii exploatează de dragul profitului până nu se mai poate perpetua și ajung apoi să plătească la suprapreț ceea ce au achitat în trecut la prețuri modice este reflectată și de lumea fructelor și legumelor. Multe dintre aceste produse care astăzi se degradează pe tarabe au fost nu cu mult timp în urmă mai rare decât sunt astăzi. De pildă, căpșunile și zmeura erau cândva disponibile doar vara și mult mai scumpe, dar acum se pot cumpăra pe tot parcursul anului. „Se schimbă percepția luxului, iar pe măsură ce o anumită specie devine mai rară, prețul crește. Valoarea crescută oferă oamenilor un stimulent pentru a exploata și mai tare, intrându-se într-o spirală a exploatării nesustenabile, care face prețul să crească și mai mult”, explică Peter Alexan- der, cercetător în securitate alimentară la Universitatea din Edinburgh.