de Ştefania Băcanu şi Flori Pintea
Educaţia sexuală în şcoli are importanţă majoră, susţin specialiştii, dar ea vine să susţină, practic, noţiunile de bază dobândite acasă, de la persoanele apropiate copilului, viitorului adolescent. Elena Cocîrţă, medic specialist ginecolog, ne-a vorbit despre această etapă extrem de importantă în dezvoltarea tinerilor, de la ce vârstă ar trebui începută educaţia sexuală, care sunt obiectivele, la ce pericole se expun şi cu ce trebuie să rămână copiii în urma acestor lecţii.
„Este o necesitate în societatea actuală”
- Ce înseamnă educaţia sexuală? În ce constă?
- Educația sexuală este o metodă esențială care ajută în informarea asupra unei game largi de subiecte legate de biologia, fiziologia, dar și de perspectiva socio-culturală a adolescenților. În același timp, este un instrument-cheie în a preveni și a reduce abuzul sexual. Educația sexuală este o necesitate în societatea actuală, când informații legate despre acest subiect pot fi obținute facil, dar sursele nu pot fi verificate și probate. În funcție de vârstă, copiii trebuie să-și cunoască propriul corp, să conștientizeze diferențele dintre cele două sexe, să învețe despre modificările fizice și psihice care intervin odată cu pubertatea. De asemenea, constă în informarea corectă asupra riscurilor la care se supun odată cu începerea vieții sexuale și metodele de protecție disponibile.
- Care este scopul principal?
- Scopul principal al educației sexuale este acela de a oferi informații medicale corecte, venite din sursă sigură cu privire la comportamente sexuale, sănătate sexuală, metode de protecție împotriva unor sarcini nedorite, a unor boli cu transmitere sexuală sau date care ajută la reducerea și prevenția abuzurilor sexuale. Astfel, se încurajează ca fiecare persoană să poată lua propriile decizii, se încurajează gândirea critică și, în același timp, dobândirea abilităților de comunicare. În plus, scopul este acela de a forma adolescenți și mai târziu adulți responsabili, cu o calitate a vieții și o stare de sănătate superioare.
„Primele informații ar trebui obținute de la părinți”
- De unde ar trebui să înceapă educaţia sexuală a adolescentului?
- Primele informații ar trebui obținute de la părinți sau membrii apropiați ai familiei, cu care adolescentul se simte în siguranță. Deși încă este un subiect tabu, informațiile și explicațiile venite din partea unor persoane de încredere sunt de preferat în detrimentul celor existente în social media sau pe alte site-uri neavizate.
- Cât de importantă este educaţia sexuală în şcoli?
- Educația în școală vine să consolideze informațiile obținute în familie și să aducă date medicale concrete și științifice. Furnizarea informațiilor într-un cadru organizat, de către specialiști în domeniu, are rolul de a aduce cunoștințe suplimentare, prezentate într-un mod potrivit adolescenților. La educarea adolescenților poate să participe o echipă formată din pedagogi, psihologi, medici.
„Modificările fizice și psihice la fete debutează între 9 şi 12 ani”
- Care sunt cele mai importante informaţii ce le sunt furnizate tinerilor?
- Cele mai importate informații pe care trebuie să le furnizăm tinerilor sunt cele legate de riscurile la care se supun atunci când decid să-și înceapă viața sexuală și despre metodele cele mai eficiente de protecție. O sarcină nedorită obținută în adolescență poate avea consecințe grave atât din punct de vedere fizic, cât și psihic. Un adolescent nu este dezvoltat complet, şi de aici sarcinile și nașterile pot comporta riscuri precum: nașterea unui copil mai mic ca și greutate, naștere prematură. Efectuarea unei întreruperi de sarcină medicamentoasă sau prin chiuretaj este o altă procedură cu implicații nedorite. Bolile cu transmitere sexuală sunt mai frecvente la adolescenți. Acestea se pot contacta prin toate tipurile de activități sexuale și sunt asimptomatice, de cele mai multe ori, dar cu posibile consecințe pe termen lung. Cea mai frecventă este infecția cu HPV (Papilloma virus uman) care poate fi asimptomatică sau poate duce la formarea condiloamelor. Infecția persistentă crește semnificativ riscul de cancer de col uterin, dar poate genera și alte tipuri de neoplazii: vaginal, vulvar, anal, penian sau orofaringian. De asemenea, infecția cu anumite bacterii cum ar fi Gonococ sau Chlamydia pot avea consecințe precum infertilitatea sau creşterea riscului de formare a unei sarcini extrauterine. Ar mai fi infecțiile cu virusul hepatitis B sau C, HIV sau sifilis. Cea mai eficientă și potrivită metodă de protecție pentru adolescenți este prezervativul. Acesta scade riscul de sarcină, dar mai ales de contaminarea unei boli cu transmitere sexuală. Vaccinarea împotriva unor boli care beneficiază de astfel de seruri este o altă metodă importantă de protecție. Vaccinul împotriva HPV reprezintă cea mai bună metodă de prevenție împotriva cancerului de col uterin, şi ar mai fi cel împotriva hepatitei B care este administrat adolescenților.
- De la ce vârstă ar trebui să li se vorbească adolescenţilor despre acest subiect?
- Educația legată de subiecte precum anatomia organismului și diferențele anatomice dintre sexe trebuie făcută încă din primii ani. Modificările fizice și psihice, cum ar fi secrețiile hormonale specifice, ar trebui inițiate la pubertate. Aceasta debutează între 9 şi 12 ani la fete, sub influența secreției ovariene a estrogenului, și la băieți, între 10 şi 13 ani, sub influența secreției testiculare a testosteronului. Apar caracterele sexuale secundare, precum: creșterea sânilor, apariția pilozității specifice, prima mentruaţie din viață, în cazul fetelor, și creșterea în dimensiuni a organelor genitale externe, apariția părului facial şi modificarea vocii, în cazul băieților. Începând cu această perioadă, adolescenții pot să simtă atracție față de alte persoane și, de asemenea, fetele pot să rămână însărcinate.
„Adolescenţii au nevoie de persoane cu care să discute temerile lor“
- Cum privesc adolescenţii această iniţiativă?
- Adolescenții sunt curioși și avizi de informaţii şi cu cât acestea sunt livrate cât mai deschis și explicate pe înțelesul lor, cu atât sunt mai utile. Aceștia trebuie să înțeleagă faptul că aspectele legate de educația sexuală sunt parte din viața de zi cu zi. Pe lângă obținerea acestor informații, tinerii caută și persoane apropiate din familie sau din cadrul școlii cu care pot să aibă discuții deschise despre temerile sau problemele personale legate de aspectele sexuale.