Main menu

header

867 29 1de Roxana Istudor şi Flori Pintea

Amprenta personală este ceva unic. Deși până acum s-a crezut că ține mai mult de exterior (deget, iris, limbă), oamenii de știință au descoperit că și creierul are o astfel de însușire, o amprentă proprie care poate fi identificată.

Apare după câteva secunde

Cercetătorii de la Universitatea Yale au descoperit cu puțin timp în urmă că la baza așa-numitei „amprente digitale” a fiecărui creier stau conectomii, care realizează o hartă a rețelei neuronale. Practic, experții americani au reușit să identifice un anumit individ pe baza scanării creierului acestuia. Recent, Enrico Amico, om de știință la Institutul Federal de Tehnologie Lausanne, din Elveția, a folosit această descoperire și a decis să o ducă mai departe. „Cercetarea mea examinează rețelele și conexiunile din creier și în special legăturile dintre diferitele zone, pentru a obține o perspectivă mai bună asupra modului în care funcționează. Aceste date se obțin în mare parte folosind scanări RMN, care măsoară activitatea creierului într-o anumită perioadă”, explică Amico. Expertul a folosit aceste scanări pentru a crea grafice care au rezumat cu exactitate ceea ce făcea creierul. „Până acum, specialiștii în neuroștiință au identificat amprenta creierului folosind două scanări RMN efectuate într-o perioadă destul de lungă. Dar amprenta poate apărea chiar și după doar cinci secunde”, afirmă Amico.

Utilă în cazuri de accident vascular cerebral, autism, Alzheimer

Specialistul elvețian a descoperit că cea mai rapidă amprentă a fost dezvoltată în jurul ochiului, dezvăluind informații unice în timp util. „Aceste scanări și amprenta creierului pot fi utilizate în tratamentul pacienților cu Alzheimer și pentru detectarea diferitelor stări neurologice - accident vascular cerebral, autism sau chiar dependență de droguri. Pe baza constatărilor inițiale, rezultă că trăsăturile care fac o amprentă a creierului unică dispar în mod constant pe măsură ce o boală neurodegenerativă progresează, este ca și cum cineva cu Alzheimer își pierde identitatea creierului”, explică Amico. Potrivit experților, unicitatea creierului fiecărei persoane este rezultatul unei combinaţii de factori genetici şi experienţe de viaţă individuale. Spre exemplu, s-a demonstrat că muzicienii profesionişti, jucătorii de golf sau de şah prezintă caracteristici unice în zonele din creier pe care le folosesc cel mai intens pentru exercitarea abilităţilor pe care le stăpânesc cel mai bine. „Aceste experienţe au un efect asupra creierului şi interacţionează cu moştenirea genetică astfel încât, pe parcursul trecerii anilor, fiecare persoană dezvoltă o anatomie cerebrală individuală”, detaliază profesorul Lutz Jancke, de la Universitatea din Zürich.

„Orice ar putea deteriora creierul poate fi înțeles mai bine privind amprenta unică a acestui organ vital“ (Enrico Amico, Institutul Federal de Tehnologie Lausanne, Elveția)

O maşinărie uluitoare

Creierul uman ocupă doar 2% din corp și totuși consumă 20% din oxigenul total. Nu se oprește niciodată din funcționare și este superior oricărei mașini inventate de om, fiind capabil să depoziteze de cinci ori mai multe informații decât Enciclopedia Britanică. Incapa- bil să se regenereze sau să se repare după vătămări, creierul este, în schimb, de o adaptabilitate care a rămas în mare parte un mister pentru oamenii de știință, fiind capabil să „ducă” un om în orice direcție de viață, să-l susțină în supraviețuirea în cele mai teribile condiții sau să manifeste caracteristici tehnice ce au rămas până astăzi inexplicabile.