de Roxana Istudor şi Sorin Dumitrescu
Anul Nou reprezintă pentru mulţi catalizatorul schimbărilor. La începutul fiecărui an, listele cu rezoluţii se rotunjesc, însă respectarea lor în foarte multe cazuri eșuează încă dinainte de luna martie. În aceste condiții, specialiștii oferă câteva recomandări pentru a face să dureze rezoluțiile din fiecare ianuarie.
O versiune mai bună a propriei persoane
Obiceiul de a stabili rezoluții la început de an nou datează din cele mai vechi timpuri. Se pare că babilonienii au fost cei care și-au setat pentru prima oară astfel de intenții. Și romanii aduceau ofrande zeilor și făceau promisiuni de bună purtare. Ceea ce au în comun toate aceste practici de-a lungul istoriei este dorința omului de a deveni o versiune mai bună a sa în viitor și definește ideea de intenții (obiective, rezoluții) în noul an. Majoritatea acestor planuri se referă la un stil de viață mai sănătos și mai echilibrat - pierdere în greutate, un job nou cu mai multe satisfacții, mai multe cărți citite, mai mult timp petrecut cu cei dragi etc. În ultimii ani există o înclinație și spre setarea unor rezoluții care duc spre o viață mai simplă. În acest context larg, rezoluțiile pot fi personale, profesionale, legate de relații, de obiecte, obiceiuri, orice poate fi de folos pentru a atinge varianta îmbunătățită a propriei persoane.
Majoritatea persistă doar câteva săptămâni
Potrivit Statistic Brain Research Institute, doar 8% dintre americanii care își stabilesc ţinte pentru noul an reușesc să le și atingă, în timp ce 42% nu au reușit nici măcar o dată să-și ducă la capăt bunele intenţii, iar 48% au cunoscut rareori gustul succesului. Nici britanicii nu stau mai bine - potrivit unui sondaj Bupa, doar unul din opt insulari au reușit să bifeze obiectivele fixate - 80% au eșuat după trei luni sau chiar mai repede, iar 66% au capitulat încă din prima lună. Strava, o reţea socială a sportivilor, a identificat, după analizarea a peste 30 de milioane de activităţi la nivel global, o așa-numită „zi a renunţărilor”, localizată în luna ianuarie. Alte studii au pus în evidență faptul că, în medie, o persoană își urmărește conștiincios rezoluţiile timp de trei săptămâni și jumătate, cu 80% din deciziile de Anul Nou persistând doar până în a doua jumătate a lunii februarie.
Obiective mici, realizabile, în loc de unul mare, copleșitor
Unul dintre sfaturile cele mai importante pe care le dau specialiștii pentru menținerea rezoluțiilor de Anul Nou este realismul schimbărilor. „Stabilirea obiectivelor mici, realizabile pe tot parcursul anului, în loc de un obiectiv singular și copleșitor pe 1 ianuarie vă poate ajuta să atingeţi ceea ce vă străduiţi să obţineţi”, afirmă psihologul Lynn Bufka, de la American Psychological Association. Practic, accentul nu trebuie să cadă pe anvergura schimbării, cât pe conștientizarea nevoii de a face respectiva modificare și pe avansarea cu pași mici spre ţelul propus. Dacă mintea percepe efortul ca fiind prea greu, ea poate sabota acest proces. Un raport care a centralizat date de la 7,5 milioane de dispozitive mobile ale celor care au frecventat centrele de fitness din întreaga lume în perioada februarie-martie a scos la iveală amprenta pe care o lasă distanţa fizică asupra persistenței rezoluției. Cei care au avut de parcurs opt kilometri până la sala de sport n-au ajuns decât o dată pe lună să se antreneze acolo, comparativ cu cei care locuiau la șase kilometri distanţă, aceștia înregistrând minimum cinci prezenţe lunare la antrenament. Chiar dacă diferența de doi kilometri poate părea mică, s-a dovedit suficientă pentru percepția la nivelul creierului.
Flexibilizarea și personalizarea strategiei
Dacă, pe de o parte, schimbările foarte mari, survenite în intervale mici de timp, au un potenţial de seducţie, dovadă popularitatea dietelor care promit debarasarea de un număr mare de kilograme în câteva săptămâni, Roberta Anding, profesor de nutriţie la Colegiul de Medicină Baylor, din Texas, arată că modificările mici ale stilului de viaţă sunt un predictor mai bun al rezultatelor reale. Resetarea ar putea presupune flexibilizarea și personalizarea strategiei, pe măsură ce persoana descoperă ce funcţionează mai bine în cazul său. De asemenea, ar viza doar obiectivele moderate - mai degrabă modificarea porţiei de carbohidraţi, de exemplu, decât eliminarea lor din dietă pe o perioadă mare. În final, obiectivul se poate referi la construirea unor obiceiuri sănătoase pe termen lung, combătându-se astfel la nivelul creierului ideea că aceste decizii oricum sunt ceva temporar. Potrivit studiilor, cei care își stabilesc explicit obiectivele au de zece ori mai multe șanse de a ajunge la finish cu ele decât cei care nu o fac. Condiţia este să își gestioneze înţelept resursele pe care le au, să nu se lase descurajaţi de obstacole și mai ales să își propună obiective realizabile.
Jurnalul, monitorizare scrisă a planului
Ideea că ni se poate forma un nou obicei în doar trei săptămâni a fost îndelung vehiculată, având priză la public tocmai pentru că pare rezonabilă. Un alt mijloc de a prelungi cât mai mult rezoluțiile, până se transformă într-un mod de viață, este scrierea obiectivelor personale de început de an într-un jurnal, aceasta fiind o monitorizare scrisă a modului în care funcţionează planul și care se poate dovedi un instrument folositor, susţine Tommy Newberry, în cartea sa „Succesul nu este o întâmplare”. Potrivit autorului, dorinţele sunt convertibile în scopuri atunci când sunt scrise, iar a ţine un jurnal ajută la focalizarea pe scopuri, la o gestionare eficientă a schimbării și la identificarea facilă a oportunităţilor legate de aceste scopuri. Într-un studiu publicat în Jurnalul European de Psihologie Socială, Phillippa Lally, cercetătoare în psihologia sănătăţii la University College London, a descoperit că schimbările nu se produc cu ușurinţă, ci reclamă perseverenţă, motivaţie și un interval de timp suficient de lung pentru ca un comportament să se sedimenteze.
Aplicaţiile dedicate uşurează formarea obiceiului
Tehnologia vine în sprijinul menținerii pe termen lung a rezoluțiilor din luna ianuarie cu o mulțime de aplicații diverse, care se adresează fiecărui tip de plan. De pildă, vă îndeamnă să faceți o plimbare zilnică și să sunați un prieten, ajută la împărtășirea obiectivelor cu apropiații, astfel încât aceștia să fie, la rândul lor, atenți la țintele pe care vi le-ați asumat prin rezoluții, îndeamnă utilizatorii să facă mai mult sport, să-și extindă obiceiul de a citi, de a studia sau marchează sarcinile finalizate, astfel încât satisfacția implicită să ușureze formarea obiceiului.