de Sorin Dumitrescu şi Silviu Ghering

Teoriile conspiraţiei sunt elemente care fac parte de ani buni din peisajul vieţii noastre, domeniile în care adepţii lor pătrund pentru a scoate la lumină adevăruri ascunse cu grijă omului de rând fiind destul de numeroase. În această lume a secretelor se încadrează foarte bine şi arta, cu precădere pictura, unde un artist desăvârşit poate avea abilitatea ca în interiorul lucrării sale să strecoare şi alte detalii care pot fi remarcate numai de oameni care au această capacitate de a descifra mesajele ascunse.

Leonardo da Vinci, maestrul informaţiilor ascunse

Există lucrări, unele de mare notorietate, despre care se susţine cu tărie că dincolo de imaginea lor se află lucruri mult mai interesante, greu de văzut cu ochiul liber şi că maeştrii care au realizat operele respective au fost deosebit de inteligenţi pentru a plasa în operele realizate aceste informaţii, care dacă sunt şi adevărate, reprezintă dezvăluiri cuntremurătoare. Fără îndoială, de departe operele lui Leonardo da Vinci ocupă primele locuri într-un astfel de clasament, asta şi pentru că realizatorul lor nu era doar un pictor de mare valoare, ci şi un erudit om de ştiinţă. Trei dintre aceste lucrări au dezvoltat în timp numeroase teorii privind existenţa unor mesaje bine ascunse de autor, dar care au putut fi descifrate cu actuala tehnologie în zilele noastre. Este vorba, în primul rând, despre „Cina cea de taină”, apoi despre celebra „Mona Lisa”, încheind cu „Adoraţia magilor”.

Apare Maria Magdalena în „Cina cea de taină?”

Cea mai cunoscută teorie probabil a conspirației cu privire la o operă de artă este cea popularizată de Dan Brown în romanul „Codul lui Da Vinci”, care sugerează că persoana care stă la dreapta lui Iisus în „Cina cea de taină” este Maria Magdalena. Odată ce citești că personajul în cauză ar putea fi o femeie, este greu să privești pictura și să nu observi trăsăturile feminine ale personajului (în mod tradițional, acesta este considerat a fi Ioan). Teoria subliniază, de asemenea, că Iisus și Maria Magdalena formează un „V”, simbol care reprezintă uterul sau femininul divin.

Slavisa Pesci susține că, dacă așezi peste operă o imagine a picturii în oglindă (întoarsă pe axa verticală), poți vedea o femeie ținând în brațe un bebeluș și, de asemenea, un cavaler templier așezat la capătul mesei (în stânga privitorului). Principala teorie este că artistul a încercat să dezvăluie o poveste pe care Biserica Catolică încerca să o nege cu înverşunare, pentru că ar da peste cap toate informaţiile oferite de ea despre Iisus Hristos. Există indicii - într-un manuscris obscur găsit în British Museum, despre care unii cred că este o evanghelie pierdută - că Iisus era căsătorit cu Maria Magdalena și că a avut copii cu ea. Însă Biserica Catolică i-a minimizat rolul în viața lui Iisus, transformând-o pe Maria Magdalena doar într-o prostituată și, de asemenea, a eliminat elementul feminin divin din mesajul lui Iisus. În „Cina cea de taină”, Leonardo da Vinci încearcă să remedieze acest lucru, prezentând marelui public propria lui versiune cu privire la evenimente.

Mona Lisa şi cifrele din ochii ei

A doua operă care a născut multe semne de întrebare este „Mona Lisa”. Mona Lisa a fost întotdeauna cunoscută mai ales pentru ochii săi, care par să se uite la privitor indiferent unde s-ar afla el (o tehnică obișnuită în artă). În 2010, membrii Comitetului Național pentru Patrimoniul Cultural din Italia au făcut o altă observație interesantă despre ochii muzei - examinându-i cu o lupă, au observat litere și cifre ascunse în pupile. Ochiul drept conține literele „LV”, probabil inițialele artistului. Ochiul stâng conține numărul „72” și litere care nu sunt ușor de deslușit. Nu este clar cum și de ce a pictat Leonardo da Vinci litere și cifre atât de mici încât nu pot fi văzute decât cu lupa. Comitetul nu a prezentat teorii concrete privind motivul pentru care Leonardo da Vinci ar fi inclus aceste detalii, deși a subliniat că, punându-le în partea cea mai întunecată a ochilor Giocondei, le-a ascuns privirii celor care admiră tabloul.

Restabilirea păgânismului sub „Adoraţia magilor”

Al treilea tablou a dezvoltat o teorie destul de controversată şi de dură la adresa creştinismului. „Adorația magilor” descrie povestea biblică a celor trei magi aducând daruri pruncului Iisus. Criticul de artă Maurizio Seracini crede că „Adorația magilor” a fost schițată de Leonardo da Vinci, dar pictată de altcineva. Pentru a-și susține teoria, Seracini face referire la scanările în infraroșu care dezvăluie alte straturi de pictură sub cele care pot fi observate cu ochiul liber. Seracini a găsit multe discrepanțe între lucrarea finală, pe care o vedem azi, și desenul descoperit sub vopseaua în ulei. Cea mai semnificativă este că schița originală a lui Leonardo da Vinci conține o scenă de luptă sângeroasă, un element pe care nu te-ai aștepta să îl găsești într-o scenă de naștere. Seracini crede, de asemenea, că Leonardo da Vinci intenționa să arate în fundal ruinele unui templu păgân care tocmai era reconstruit. Adepții teoriei conspirației cred că scena de bătălie și templul dezvăluie adevăratul subiect al picturii: restabilirea păgânismului. Evident, Biserica nu avea cum să fie încântată de această inițiativă, deci este posibil să fi contractat un alt artist care să picteze peste desen, ascunzând astfel intenția lui Leonardo da Vinci (de unde și discrepanțele dintre straturile superioare și cele inferioare).

Reprezentarea creierului uman în Capela Sixtină

Şi celebra pictură din Capela Sixtină a lui Michelangelo Buonarroti se presupune că ar avea propriul ei mesaj, unul cu caracter pur ştiinţific, bine ascuns pentru o epocă în care Inchiziţia trimitea foarte uşor oameni la moarte, impunând o formă de credinţă în care omul trebuia să urmeze ad literam dispoziţiile sale şi să nu aibă niciun drept de opinie. Ian Suk și Rafael Tamargo, doi experți în anatomie, au publicat în 2010 o lucrare în care susțin că Michelangelo ascunde reprezentări anatomice ale creierului uman în secțiunile cunoscute sub numele de „Dumnezeu îl creează pe Adam” și „Separarea luminii de întuneric”. Când te uiți la „Dumnezeu îl creează pe Adam” - ținând cont de observațiile celor doi - îi vezi pe Dumnezeu și pe îngeri plutind într-un sac în formă de creier. Autorii lucrării menționate susțin că aceasta este o ilustrare perfectă a secțiunii transversale a creierului uman. Al doilea creier este ascuns în gâtul lui Dumnezeu în „Separarea luminii de întuneric”. Fresca arată creierul văzut de jos. Teoria este că Michelangelo a ascuns aceste schițe anatomice în picturile sale religioase pentru a ataca în secret Biserica pentru disprețul ei față de știință.

Marele magnat Rockefeller într-o ipostază controversată

În sfârşit, ultima operă de artă ne teleportează din vremea Evului Mediu foarte aproape de zilele noastre, ce e drept cele dinaintea schimbării majore produse în mod forţat de izbucnirea pandemiei de coronavirus. „Omul, controlorul universului” este o pictură murală realizată de Diego Rivera pentru Nelson Rockefeller, cu numele inițial „Omul la răscruce”. Familia Rockefeller este una dintre cele mai potente din lume şi influenţa lor se manifestă de mai bine de 100 de ani şi nu într-un mod pozitiv pentru omenire. Rockefeller l-a contractat pe Rivera să producă lucrarea pentru Rockefeller Center din New York, dar, în calitate de „mândru capitalist”, a fost nemulțumit că Rivera, „comunist convins”, l-a inclus în operă și pe Vladimir Lenin, așa că lucrarea a fost distrusă. Rivera a recreat opera în Mexico City, unde a numit-o „Omul, controlorul universului”. Noua versiune include imaginea lui John D. Rockefeller sub o uriașă bacterie a sifilisului. Aceasta a dat naștere la teoria că Rivera spunea că Rockefeller avea sifilis. Magnatul petrolului este, de asemenea, portretizat ținând un pahar cu Martini și stând lângă o femeie care ar putea fi o prostituată.