de Silviu Ghering și Adrian Barna
În Olteniţa, pe strada Argeşului, la numărul 101 este o clădire construită în anul 1926, ca sediu de bancă, de arhitectul Ioan Cernescu, în stil neoclasic francez, în vogă la începutul secolului al XX-lea. Acum figurează pe Lista Monumentelor Istorice din România, ca ansamblu arhitectural. Din 1971, această clădire monumentală găzduiește Muzeul Civilizației Gumelnița, înfiinţat în 1957, pe baza unei donaţii a 902 piese arheologice, făcută de Barbu Ionescu, de profesie contabil, care a fost şi primul director al muzeului până în 1968.
Exponatele sunt prezentate în situri pentru o înțelegere deplină a perioadei istorice reprezentate
În muzeu sunt expuse obiecte ale civilizaţiilor care au evoluat în centrul Câmpiei Române. Din epoca neolitică vin Cultura Dudeşti și Cultura Boian. Un loc aparte a fost rezervat Culturii Gumelniţa, căreia i s-a acordat un spaţiu generos. Apoi, din perioada de tranziţie la epoca bronzului, sunt dovezi ale Culturilor Cernavodă I și II. Epoca bronzului este reprezentată de Cultura Glina, Cultura Tei și Cultura Radovanu. Iar din Antichitate ne-au rămas obiecte ale civilizaţiei geto-dacice. Exponatele sunt prezentate în situri pentru ca vizitatorul să aibă în faţă vestigiile fiecărei comunităţi şi să-şi formeze o imagine completă despre ocupaţiile şi modul de viaţă ale omului din timpuri străvechi.
Concura „societăţile” contemporane din Egipt și Mesopotamia
Cultura Gumelniţa a evoluat în sudul României și a luat numele după Măgura Gumelniţa care se află la 4 kilometri nord-est de Olteniţa. A fost cea mai avansată civilizaţie din Europa la acea vreme, într-un stadiu de dezvoltare socială şi economică similar celor din societățile contemporane din Egipt şi Mesopotamia, considerate leagăne de civilizaţie ale omenirii. Aria de răspândire a Culturii Gumelnița cuprindea toată Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea, estul Bulgariei, ajungând în sud până la Marea Egee.