de Simona Soare Ghișea şi Flori Pintea
Ultimii doi ani au adus schimbări substanțiale în viața tuturor angajaților, acest lucru însemnând, pentru anumite sectoare, tranziția spre munca în regim exclusiv la distanță. Multe companii au adoptat, însă, sistemul hibrid, care presupune ca angajaţii să-și împartă săptămâna de lucru între birou şi telemuncă. Consultanții în afaceri consideră că este foarte plauzibil ca munca în acest format să fie menținută de majoritatea organizațiilor și după sfârșitul pandemiei de coronavirus. Deşi există avantaje, modelul de lucru hibrid vine şi cu o serie de provocări pe care angajatorii trebuie să le gestioneze atent.
Se poate ajunge la un dezechilibru privind diversitatea angajaţilor
Încă de la debutul pandemiei, companiile experimentează diferite tipuri de muncă hibrid. Cea mai frecventă variantă presupune ca aceiași angajați să lucreze un număr de zile de acasă, iar restul săptămânii de la birou. Există și posibilitatea ca unii angajați să lucreze de acasă, din parcuri sau cafenele, iar alții de la locul de muncă. De asemenea, angajatorii pot implementa și un mix între cele două variante. Consultanții în afaceri atrag atenția că un astfel de sistem nu aduce doar avantaje, ci și o serie de dezavantaje. Mai exact, munca hibridă implică lucruri suplimentare ce țin de planificarea activităților, a spațiului de lucru, sincronizarea echipelor sau a membrilor acestora. Un aspect deosebit de important este cui îi revine sarcina de a decide în ce formă se va implementa acest sistem. Hotărăsc salariaţii, șefii departamentelor sau angajatorii? Dacă angajatorii sunt cei care iau decizia, există riscul de a pune mai multă presiune asupra angajaților. Dacă angajații decid, este posibil să se ajungă la un dezechilibru în privința diversității salariaților. Astfel, potrivit studiilor, salariații care preferă munca de acasă tind să fi atins deja un anumit nivel profesional, locuiesc mai departe de job sau au responsabilități familiale ce se potrivesc acestui tip de muncă. Pe de altă parte, cei care doresc să muncească de la birou sunt, de regulă, tinerii cu mai puțină experiență. Ei doresc interacţiune socială, fiind în căutarea unor oportunități de dezvoltare profesională. Pe de altă parte, acest dezechilibru legat de diversitatea angajaților poate fi contracarat prin faptul că un sistem hibrid permite firmelor să atragă talente din alte medii și culturi.
Teama de şefii rămaşi la birou conduce la epuizare profesională
Un alt dezavantaj al muncii în sistem hibrid este riscul de epuizare profesională. Mai exact, angajaţii care îşi îndeplinesc sarcinile de la distanţă au toate şansele să ia pauze mai scurte sau chiar deloc, să lucreze mai mult atât din punctul de vedere al volumului, cât şi al timpului. Teama că şefii rămaşi la birou vor crede că lenevesc, îi determină pe aceştia să compenseze şi să accepte diverse sarcini, inclusiv în afara orelor de muncă. Acest aspect conduce, în cele din urmă, la epuizare, provocând sindromul burnout (totalitatea modificărilor cognitive și afective ce determină apariția oboselii excesive, pe fondul suprasolicitării profesionale). În plus, între angajații care lucrează în sistem de telemuncă și cei care lucrează de la birou poate interveni o ruptură. Astfel, unii dintre membrii echipei participă la ședință din biroul de la job, iar alții, de acasă. Acest lucru poate deveni o problemă în realizarea anumitor sarcini de la job, dată fiind interdependența dintre membrii echipei. În plus, potrivit studiilor, persoanele care se simt conectate cu colegii au o experienţă de muncă mai bună decât cele care nu se bucură de o astfel de conexiune.
Mai mult timp petrecut cu managerul, mai multe șanse de avansare
Totodată, unii experţi avertizează că este posibil ca după ce angajaţii încearcă sistemul hibrid o perioadă, realitatea zilnică de a jongla între două spaţii de muncă devine frustrantă pentru ei. Practic, pentru angajați, este extrem de greu să creeze două spații de muncă bine echipate, destinate diferitelor sarcini și responsabilități pe care le au. În plus, fără o comunicare constantă cu managerii, salariaţii care petrec mai mult timp lucrând de acasă se pot simți subevaluaţi. Astfel, teama de a fi marginalizați sau chiar înlocuiţi este cât se poate de reală. Angajaţii mai au încă un motiv pentru care iubesc munca de la birou: urcarea pe scara ierarhică a companiei. Studiile arată că cei care petrec mai mult timp cu managerii au şanse mari să avanseze la locul de muncă.
Apar probleme în organizarea spaţiilor de lucru
Un birou hibrid de succes încorporează o asociere de spaţii diverse, cum ar fi măsuţe şi canapele, unde angajații se pot relaxa sau de unde pot trimite un email în liniște, ori camere izolate fonic pentru şedinţe. Efectiv, pentru cei care muncesc de acasă, modificările necesare pentru trecerea la acest model de lucru ar fi greu de implementat sau de-a dreptul imposibil. Pentru ca toţi angajaţii să beneficieze de aceleaşi condiţii de muncă, fie că lucrează de la birou, fie că lucrează de acasă, compania trebuie să le pună la dispoziție toată tehnica necesară, dar şi softurile care le ușurează activitatea. În această situație, presiunea este mare mai ales pentru departamentul de IT, care trebuie să asigure condiţii de lucru echitabile pentru toţi salariaţii și să menţină datele companiei în siguranţă. Munca hibrid implică un număr mare de aplicații și platforme de comunicare, precum și mai mult timp petrecut pe aceste platforme. Astfel, există riscul ca modelul hibrid să conducă la o dependență de tehnologie. Întoarcerea la realitatea muncii de dinainte de pandemie este puţin probabilă, susţin specialiştii, întrucât siguranța primează înaintea oricărei dorinţe de a reveni la „normalitate”. Totodată, munca de acasă a creat un precedent: pentru mulți angajați și angajatori, pandemia a demonstrat că se poate lucra eficient și altfel.
Reducerea costurilor, unul dintre avantaje
În ciuda provocărilor, sistemul de muncă hibrid vine la pachet și cu unele avantaje. Acestea sunt resimțite atât de angajatori, cât și de angajați. Dincolo de izolarea de colegi, munca la distanță presupune flexibilitate, aceasta fiind o particularitate pe care mulți angajați o valorizează. În cazul în care s-ar reveni la un sistem ce nu permite flexibilitate, angajații ar putea simți că sunt privați de un beneficiu pe care l-au câștigat. Faptul că lucrează câteva zile pe săptămână de acasă este unul dintre motivele majore ce oferă satisfacție angajaților. Practic, ei nu mai pierd timp în trafic și petrec mai multă vreme lângă cei dragi. Toate acestea le amplifică gradul de mulțumire, conducând la eficiență. Astfel, nu este de mirare că un studiu comandat de Microsoft a arătat faptul că mai mult de 82% dintre companiile participante au păstrat același nivel de productivitate în pandemie, angajații lucrând de acasă. Sistemul de muncă hibrid micșorează substanțial costurile companiilor cu întreținerea spațiilor de lucru şi chiria. Există, de asemenea, un beneficiu la nivel psihologic: angajații sunt conștienți că siguranța lor este importantă pentru companie. Acest lucru nu face decât să întărească legăturile dintre angajaţi şi companie. Un sistem hibrid este considerat util, deoarece readuce ceva din „normalitatea” de dinainte de pandemia de COVID-19, pregătind angajații pentru viitorul muncii.