de Silviu Ghering și Adrian Barna
Intrarea Spătarului, situată în perimetrul delimitat de Bulevardul Carol, Calea Moșilor, Strada Armenească, Strada Latină și Strada Semilunei, este o întoarcere, arhitectonic vorbind, în „Micul Paris” al începutului de secol XX. Puteți admira, într-o plimbare în timp, case frumoase, case boierești, adevărate bijuterii de arhitectură românească.
Poveste de iubire pe una dintre cele mai vechi străduțe din București
Intrarea Spătarului este o străduță... de fapt nu, este doar o „intrare”, cum îi spune și numele, mică, mică, de vreo 200 de metri și începe din una dintre cele mai vechi străzi din București, Strada Spătarului. Acolo unde Intrarea Spătarului se „înfundă”, vă așteaptă cu eleganță o „bătrână doamnă aristocrată” din... piatră! Dar delicat alcătuită, cu un superb foișor neo-românesc ce poartă cu mândrie o ditamai... „pălărie”! Este casa primei femei arhitect din România. A fost, de fapt...
Ea, prima femeie arhitect din România, nepoata pictorului Ion Andreescu
Povestea ei este una cu parfum de început de secol, romantică, duioasă și adevărată... Născută la 21 iunie 1894, la București, nepoată de frate a marelui pictor Ion Andreescu, Maria Virginia Andreescu a rămas orfană de mamă la 9 ani, rămânându-i în grijă cei trei frați mai mici şi gospodăria. Dar asta nu a împiedicat-o să absolve cu calificativul „Foarte bine” Școala Superioară de Arhitectură din București, la 13 iulie 1919, devenind astfel prima femeie cu licență în domeniu din România.
El, profesor și inginer, nepotul lui Spiru C. Haret
Profesorul și inginerul structurist Spiru I. Haret (1892-1970), nepotul reformatorului sistemului educațional românesc Spiru C. Haret, a hotărât în 1920 să-și ridice o casă în cocheta Intrare a Spătarului, cum se numea atunci. Și i-a încredințat, cu un mare curaj, proiectul tinerei arhitecte. S-au îndrăgostit ca în basme, dar de-adevăratelea, s-au căsătorit și au trăit în casa construită împreună peste 40 de ani, până când Maria s-a stins, în 1962...