de Silviu Ghering și Adrian Barna
În partea centrală a podișului Mehedinți, la 21 km de Drobeta Turnu Severin, între satele Marga și Cireșu, pe DJ607B, veți găsi o comoară. Îngropată în adâncuri. La propriu. În apropierea Schitului Topolnița, apele râului cu același nume au „săpat” în munte o peșteră spectaculoasă, cu 5 deschideri, cu galerii uriașe și „sculpturi” naturale unice în lume. O minune. Peștera Topolnița.
Racoviţa este cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi
Rezervație speologică declarată monument al naturii, Peștera Topolnița este a doua ca mărime din România (20,5 km, din care explorați și accesibili doar 11), după Peştera Vântului din Munţii Pădurea Craiului (52 km), și a 17-a la nivel mondial. Giganticele galerii sunt dispuse pe 4 etaje, dintre care Galeria Racoviţa este cea mai impresionantă formaţiune speologică din Carpaţi. În aceste adevărate săli străbătute de apa care a format lacuri și cascade superbe se întâlnesc forme bizare de relief, denumite în consecință: Marea lumânare, Pădurea cu lumânări, Marele dom stalagmitic, Lacul de Cleştar. Peștera Topolnița este un labirint subteran gigant, cu o reţea de galerii dispusă pe 4 nivele: două fosile, unul subfosil şi altul activ.
Vetre din neolitic și fosile de urși uriași
Cea mai importantă galerie, din punct de vedere arheologic, este Galeria Femeii, din care se ajunge în două coridoare, Culoarul Liliecilor și Culoarul Vetrelor, ultimul denumit astfel pentru că acolo au fost descoperite vetre de foc din neolitic, din epoca dacică și din cea medievală, precum și piese ceramice și metalice. Peştera Topolnița este monument natural protejat şi, în consecință, închisă circuitului turistic permanent. Vizitarea sa se face controlat, cu cerere și înscriere făcute din timp.
În mai multe locuri din Peștera Topolnița au fost identificate şi urme de fosile ale ursului de cavernă/peșteră (Ursus spelaeus), specie de talie mare, dispărută în urmă cu 24.000 de ani