de Roxana-Ioana Ancuța
Lipsa încrederii în sine apare încă din copilărie și este declanșată de anumite comportamente ale părinților față de copiii lor. Dacă atunci când au nevoie de susținere, încurajare, dragoste, afecțiune, blândețe, înțelegere, protecție, copiii sunt privați de toate aceste sentimente de către părinți, cei mici riscă foarte mult să dezvolte probleme legate de imaginea de sine. Dacă aceste probleme vor continua să fie ignorate, în timp se vor transforma în traume pe care copiii le vor duce cu ei o viață întreagă și care le vor afecta în mod negativ viitorul. Cum și de ce este important să cultivați și să dobândiți încrederea de sine ne spune Diana Todoruț (medalion), mentor și terapeut.
„Diferența între a te simți slab sau puternic”
- Cum ați defini încrederea în sine?
- Este un sentiment care apare în noi ca o consecință a gândurilor, comportamentelor și acțiunilor noastre. Privind din acest punct de vedere, noi avem puterea să lucrăm asupra acestor lucruri și asta va face diferența: diferența între a te simți slab sau puternic, între a fi încrezător în sine sau a te îndoi de sine.
- Dar ce înseamnă, de fapt, să fii încrezător în sine?
- Înseamnă să-ți cunoști atât capabilitățile, abilitățile, cât și punctele slabe și să știi cum să exploatezi cele mai bune dintre aceste calități. În general, ai un sentiment pozitiv despre tine și despre viața ta. Ești capabil să îți gestionezi viața, să îți stabilești așteptări și obiective realiste și să fi în stare să accepți critica. Te caracterizează o stare de optimism și ai o viziune constructivă asupra vieții. Și, cel mai esențial, privești greșeala sau eșecul nu ca pe o înfrângere, ci ca pe o experiență.
„Eşti blocat într-un loc în care nu vrei să fii”
- Ce efecte are lipsa încrederii în sine pe termen lung?
- Pe termen lung, sentimentul de îndoială și lipsa stimei de sine sau a încrederii în sine ar putea duce chiar la probleme de sănătate precum depresia și anxietatea. Sau te încurajează să dezvolți obiceiuri nefolositoare, cum ar fi fumatul și supraalimentarea, ca o modalitate de a face față. Practic, din cauza îndoielii de sine, ești blocat într-un loc în care cu siguranță nu vrei să fii, sabotându-ți propria viață. Însă îndoiala de sine nu înseamnă neapărat că nu ai încredere în tine în niciun aspect al vieții tale. Poți să te simți încrezător în anumite domenii, cum ar fi familia sau locul de muncă, dar ai dificultăți în alte domenii, cum ar fi relațiile sociale, vorbitul în public etc.
- Cât este de important să căpătăm acest sentiment?
- Importanța încrederii în sine este dată chiar de simptomele și descrierea ei. Este, cum am spus, diferența între a te simți slab sau a te simți puternic. Este diferența de a privi viața prin două seturi total diferite de ochelari. Prin ochelarii încrederii în sine vezi viața în mod optimist, nimic nu te poate înfrânge, ești sigur în orice moment că indiferent de situație, vei găsi în primul rând în tine resursele de a face față acelei situații. Reușești să te bucuri de viață așa cum e, pentru că înțelegi că totul vine la pachet, și binele și mai puțin binele, și că tu ești acela care alegi cum reacționezi. Pe scurt, ești învingător al vieții tale. Însă prin ochelarii neîncrederii în sine, vezi viața doar în gri. Ești victimă a sorții și a celor din jurul tău fără nicio putere de a-ți schimba realitatea.
„Treceţi peste tendința de evitare a situațiilor dificile”
- Cum apare lipsa încrederii în sine?
- După cum spuneam, atât încrederea în sine, cât și îndoiala de sine sunt aspecte, simțiri create ca urmare a gândurilor care îți populează mintea. Iar gândurile apar din setul de valori și de credințe pe care ți le-ai însușit pe parcursul vieții, dar mai ales în copilărie. Îți sună cunoscut „încurajările”: „Nu ești bun de nimic”, „Nici măcar atâta lucru nu ești în stare să faci”, „Nu sunt mulțumit de notele tale”, „Nu poți mai mult?”, „Ești leneș”. Așadar, încrederea în sine se deprinde de regulă în copilărie. Dacă la acel moment ai fost descurajat și neapreciat de părinți, frați, prieteni, profesori și, dintr-un motiv oarecare, ai primit mesajul că nu ești la înălțimea așteptărilor lor, nu ești suficient de bun, acest mesaj rămâne cu tine și când vei fi adult. Însă nu numai educația sau mediul social pot determina lipsa încrederii în sine, ci și o doză mare de stres sau evenimente (perturbatoare) din viață. O boală gravă sau pierderea unei persoane dragi pot afecta negativ încrederea în sine. De asemenea, și genetica poate juca un rol. Fiecare dintre noi se naște cu un anumit tip de personalitate, iar unii oameni sunt mai predispuși la gândirea negativă, alții își stabilesc standarde foarte înalte, imposibil de atins. Acestea, desigur, nu ajută la creșterea încrederii în sine.
„Luând la întrebări gândurile nefolositoare, veţi realiza cât sunt de absurde“
- Ce putem face pentru a deveni mai optimiști și pentru a ne recăpăta încrederea în noi?
- Putem lua decizia de a ne schimba pe noi înșine și, în consecință, de a ne schimba viața. Iar asta presupune schimbarea în primul rând a mentalității și a credințelor limitative care ne țin pe loc. Dar decizia nu e suficientă. Este necesar să o pui și în practică. Iar un prim pas ar fi să treci peste tendința de evitare a situațiilor dificile sau complicate, dar pe care este necesar să le treci dacă vrei să te dezvolți și să ai succes în viață. Practicând această atitudine, adaugi puțin câte puțin la încrederea în sine. Nu lăsa gândurile care te îndeamnă la evitare sau renunțare să se expandeze. Iar un mod de a face asta este de a le interoga și, de ce nu, de a le ridiculiza. În primul rând, oprește-te asupra acelui gând specific și observă-l. Apoi întrebă-te: „Cine vorbește prin acest gând cu mine?”, „De unde vine acest gând?”, „Este acest gând de ajutor?”, „Este corect?”, „Cum mă va ajuta?”, „Dacă nu mă ajută, de ce ar trebui să-l ascult?”, „Ce se poate întâmpla cel mai rău dacă nu ascult acest gând?”. Și așa mai departe. Luând la întrebări gândurile nefolositoare, vei avea o perspectivă mai obiectivă asupra lor și vei realiza cât sunt de absurde. Iar acest lucru va face ca gândurile care te țin în îndoială să-și piardă ușor-ușor puterea asupra ta. Și astfel nu îți va mai fi frică de ideile sau de viziunile tale.
- Există un exercițiu concret pe care-l putem practica în vedere obținerii încrederii în sine?
- Adoptarea unei poziții corporale care reflectă încrederea în sine poate influența modul în care te simți și te percepi, și vei observa că acționând ca și cum ai fi încrezător în tine te face, într-adevăr, mai încrezător în tine. Deci vă propun următorul exercițiu: îndreptați corpul, stați fermi pe picioare (care sunt depărtate la nivelul umerilor), ridicați capul și priviți în față, țintind ușor deasupra liniei orizontului. Îndreptați-vă umerii și aduceți-i spre spate. Puneți-vă mâinile pe șolduri și repetați aceste cuvinte: „Am în mine toată încrederea de care am nevoie pentru a reuși în viață și pentru a-mi îndeplini visurile. Sunt atât de încrezător în mine și folosesc această încredere pentru a crea succes și împlinire în viața mea”. Adoptați această atitudine (eventual în oglindă) ori de câte ori aveți nevoie și, mai ales, înaintea situațiilor în care aveți nevoie de toată încrederea în sine. Cu practică și exercițiu, veți vedea că încrederea în sine poate deveni un nou mod de viață. Aș mai putea recomanda practicarea meditației, exercițiile de atenție (mindfulness), reconectarea cu natura sau propriul sine. În condițiile în care neîncrederea în sine este acompaniată de simptome de stres puternic, depresie sau burnout este neapărat necesară vizita la medicul specialist care poate prescrie tratamentul potrivit.