de Roxana Istudor şi Silviu Ghering

Unul dintre marile succese ale Netflix în România are legătură cu istoria țării. Seria „Ascensiunea imperiilor: Otomanii” („Cucerirea Constantinopolului” şi „Mahomed vs Vlad”) demonstrează, pe de o parte, faptul că platforma de streaming a încetat de ceva vreme să mai fie doar atât, iar pe de altă parte, faptul că apetitul spectatorilor pentru poveștile marilor conducători și marilor imperii din trecutul omenirii este insațiabil.

Turcii produc filme şi seriale tot mai bune, cum făceam noi pe vremea lui Ceauşescu

După formula folosită cu ecouri favorabile despre Grecia și Roma, antice, faraonii din Egipt, azteci și China în era construirii Marelui Zid, producția „Ascensiunea imperiilor: Otomanii” face deja furori pe platforma Netflix, iar efectul este cu atât mai surprinzător cu cât filmul este turcesc și eta- lează o distribuție cu nume cvasi-necunoscute publicului larg. Dar combinația inspirată dintre documentar și reconstituiri istorice spectaculoase a ajuns la inima specta- torilor. Primul sezon, lansat în 2020, a oferit o relatare concisă despre Imperiul Otoman și despre obiceiurile, ierarhiile și legăturile de la vârful acestui colos. Chiar de la început, reperele majore ale luptelor sângeroase și fără scrupule pentru putere sunt afișate fățiș de regizor. Mahomed al II-lea (sau Fatih Sultan Mehmed în turcește - Sultanul Mahomed Cuceritorul) devenea sultan la vârsta de 19 ani, în 1451. Noul lider al marelui Imperiu Otoman a vrut să-și clădească un nume mare și să facă ceea ce alte 23 de armate, inclusiv a tatălui său, nu au reușit: să cucerească la 29 mai 1453 Constantinopolul, un oraș splendid și totodată o puternică fortăreață strategică a romanilor, ridicat cu secole în urmă.

Strategie militară, asediu, decimări de armate, sânge, tunuri

Căderea Constantinopolului în mâinile turcilor este, se pare, o rană încă deschisă pentru lumea creștină, ecranizările evenimentului istoric ținându-se lanț. Dar foarte puține au abordat momentul din perspectiva turcă. Asta face producția Netflix, ilustrând într-o peliculă spectaculoasă, cu o etalare gigantică de forțe, ceea ce istoria afirmă că s-a petrecut. Și totul a implicat multă strategie militară, asediu, decimări de armate, sânge, tunuri, ghiulele, distrugere.

Sub aceste auspicii, sezonul al II-lea al filmului „Ascensiunea imperiilor: Otomanii” a adus în fața publicului nerăbdător să vadă continuarea poveștii urmările și efectele setei neostoite de faimă și de cuceriri a lui Mahomed. Imperiul Otoman este acum la apogeul puterii sale, dar un inamic neașteptat, dur ca oțelul și neclintit ca munții, se postează în fața acestui colos: Domnul Valahiei, Vlad Țepeș. La 8 ani de la cucerirea Constantinopolului, regatul Țării Românești, „cuibărit” între Ungaria și Imperiul Otoman, este condus de un om cu care confruntarea devine inevitabilă. Criticii afirmă despre acest sezon al II-lea că este o evoluție. Episoadele prezintă tot spectrul de uneltiri, spionaj, comploturi și tentative de asasinat care au însoțit domnitorii în tot Evul Mediu, întâlnirea militară dintre sultanul atotputernic și domnitorul care străjuiește Occidentul creștin fiind apogeul unei acțiuni în cascadă.

„Țepeș este unul dintre acei oameni care fac ceea ce spun”

Unul dintre elementele definitorii ale sezonului al II-lea al producției „Ascensiunea imperiilor: Otomanii” este o privire detaliată asupra dezvoltării armelor. De asemenea, intră în scenă o multitudine de tactici militare specifice Evului Mediu și chiar un tip de „război psihologic”, prin prezentarea unei îngrozitoare „păduri a cadavrelor”, greu de privit și din fotoliul confortabil de acasă… Practic, fiecare spectator este chemat să judece lucrurile pe marginea setei de cuceriri, violențelor de nedescris pe care le aduc războaiele, dar și a eroismului și a capacității unui singur om care crede nezdruncinat într-un ideal și afirmă că „nu-și va pleca genunchiul pentru nimeni” să stea cu succes în fața unui gigant militar. „Europa avea motive bune să fie îngrijorată - sultanul a cucerit Constantinopolul, care nu căzuse niciodată”, explică istoricul Michael Talbot, de la Universitatea din Greenwich. Mahomed plănuiește, firește, o invadare a Europei, râvnind renumele lui Alexandru cel Mare. Dar cum rămâne cu Țara Românească, condusă de Vlad, care fusese crescut alături de Mahomed la curtea otomană, după ce tatăl său, Vlad al II-lea Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân, l-a lăsat sultanului Murad al II-lea, tatăl lui Mahomed, ca dovadă de loialitate?

Principele român a refuzat de ani întregi să plătească tributul anual sultanului și a devenit binecunoscut ca un războinic formidabil. „Țepeș este unul dintre acei oameni care fac ceea ce spun. Sultanul decide să-și conducă armata împotriva bărbatului pe care odată l-a numit frate”, adaugă Talbot.

David şi Goliat, două civilizații față în față

Structura documentară unică a producției „Ascensiunea imperiilor: Otomanii” se bazează pe aportul prețios al istoricilor. Drama Netflix relevă bătălia dintre două structuri statale disproporționate ca mărime și posibilități și dintre doi lideri politici și militari, respectând în bună măsură adevărul istoric. Forțele care lucrează în secolul al XV-lea sunt rezumate la disputele personale de sânge și la ciocnirea regatelor concurente, pe fondul celei care pune față în față, în stare de război, două civilizații: cea orientală și cea occidentală. Fiecare episod al seriei a II-a este plin de informații istorice care acoperă toate segmentele de interes pentru spectatorul contemporan, astfel încât povestea să capete conturul unei realități care într-adevăr s-a petrecut, în detaliile sale înfiorătoare și pline de înțelesuri profunde asupra eternei naturi umane.

Primul sezon din serialul „Ascensiunea imperiilor: Otomanii” arată cum a cucerit Mahomed capitala Imperiului Roman de Răsărit,  Constantinopol, în anul 1453

Cel de-al treilea sezon al seriei „Ascensiunea imperiilor: Otomanii“ ar putea fi anunțat în perioada următoare

„Cea mai bună variantă a vieţii lui Vlad“

Istoricul Andrei Pogăciaș, care a participat la realizarea părții a II-a din miniseria Netflix „Ascensiunea imperiilor: Otomanii”, dedicată luptelor dintre Mehmed al II-lea și Vlad Țepeș, a relatat experiența sa cu producătorii: „Serialul, după părerea mea, este cea mai bună variantă a vieții lui Vlad, mult mai bun decât filmele românești din perioada comunistă. Se vede că producția e serioasă, s-au depus eforturi, s-a încercat crearea unei realități cât mai palpabile, scenariul este ok. Da, putea să iasă mult mai bine din punct de vedere istoric, dar e foarte bun și așa cum e”, a scris istoricul pe Facebook.

„Vladul meu este un bărbat puternic, psihologic vorbind, fără prea multe temeri și un strateg extraordinar. Și-a câștigat respectul  în fața oamenilor lui. Toată lumea știe că este imprevizibil.

Am mizat foarte mult pe acest gen de imprevizibilitate și surpriză constantă. Niciodată să nu știi ce gândește, surprinde mereu. În același timp, gândește fiecare acțiune, analizează ce urmează să facă inamicul și este mereu cu trei pași înaintea adversarului“ (Daniel Nuță, interpretul rolului Vlad Țepeș)