de Silviu Ghering și Adrian Barna
Majoritatea dintre noi am fost la vulcanii noroioși de la Berca, în județul Buzău (La Fierbători, Pâclele Mari și Pâclele Mici). În ultimii ani, în aceeași zonă, se remarcă încet, dar sigur, și Fierbătorile de la Beciu (denumite și Pâclele de la Beciu, similitudinea de nume nu trebuie să vă deruteze, locurile sunt diferite). Aceste fenomene pot deveni rapid un reper turistic al zonei, pentru că satul Beciu (36 km nord-est de Buzău) face parte din comuna Scorțoasa, care a obținut în acest an un statut atractiv pentru investiții.
Zona Beciu cuprinde un habitat natural special de tip „pajiști și mlaștini”
Dată fiind continua revărsare, continua „fierbere” a noroiul sulfuros și sărăturos, la Beciu s-a format un peisaj selenar, singular în felul său. De-a lungul anilor, acolo s-au dezvoltat cele mai ciudate forme de relief, supuse permanent transformărilor. Zona Beciu adăpostește un habitat natural special de tip „pajiști și mlaștini”. Cresc acolo specii rare de plante, unice pe teritoriul României și, de asemenea, protejate de lege. Deși este mai mic decât celelalte situri vulcanice din județul Buzău, platoul vulcanic de la Beciu are caracteristici unice în Europa. Fierbătorile de la Beciu sunt cei mai activi vulcani noroioși de pe bătrânul continent. Scurgerile de noroi au o suprafață modelată de circa 40 de metri lungime și 20 de metri lățime.
Să nu vă sperie un drum de... pământ!
Ca să ajungeți acolo, este important să știți că drumul spre Fierbători trece prin satul Beciu. Unde asfaltul se oprește undeva la jumătatea localității. Din acel loc veți merge pe un drum de pământ. Pe hărțile online, acesta apare ca DC97, care face legătura cu satul Arbănași. Apoi, după 3 kilometri de urcat printre ierburi și arbuști, veți vedea zona vulcanică.