de Daniel Şuta şi Silviu Ghering
Din cele mai vechi timpuri, scopul purtării bijuteriilor a rămas întotdeauna același. Permit purtătorului să se exprime nonverbal, reprezintă bogăția, rangul, apartenența politică și religioasă sau afecțiunea față de cineva. Acest lucru a îngăduit podoabelor să devină atemporale. Și cel mai bine o bijuterie își spune povestea din spatele unei vitrine, așezată pe o catifea de lux. Iată câteva piese martore ale istoriei, care se găsesc în cele mai frumoase muzee din lume.
Unde se află brățările Mariei Antoaneta
În topul acestora se află Muzeul Victoria și Albert, de la Londra (cunoscut ca și Muzeul V&A), fondat în 1852, care deține artefacte de peste 5.000 de ani, de la cele mai bogate culturi din lume, inclusiv cea mai completă colecție de artă și design britanic dintre anii 1500 și 1900, aparținând epocii Tudorilor până la era Victoriană. Printre cele 6.000 de bijuterii se regăsesc obiecte din Egiptul Antic, până la podoabe moderne concepute de designeri renumiți din secolul al XXI-lea. Cu adevărat fascinante pentru orice turist rămân brățările cu 112 diamante ale Mariei Antoaneta, alături de colierul de smarald Beauharnais din vremea lui Napoleon, ornamentul de rochie cu diamante creat special pentru Ecaterina cea Mare a Rusiei, dar și broșa Stomacher cu smaralde și flori de smalț pe aur, din comoara Fecioarei de la Pilar, de la mijlocul secolului al XVII-lea. Un adevărat motiv de invidie pentru alte muzee... Și tot aici se află piese spectaculoase lucrate de designeri celebri din New York, Londra și Sankt Petersburg. E vorba despre două diademe cu diamante încrustate de Cartier, brățări cu perle de Boucheron, un foarte rar Plique-à-jour emailat, o brățară Chaumet din aur cu miez de rubine și diamante, dar și o tabacheră emailată cu un diamant, ce conține monograma casei Țarului Nicolae al II-lea.
Diamantul Darya-ye-Noor, „oceanul de lumină” al Orientului
Muzeul Național de Bijuterii de la Teheran este păstrătorul celei mai mari colecții de acest gen deținute de un stat, de la coroane, diademe, tronuri și săbii, la scuturi cu pietre prețioase și podoabe de o rară frumusețe. Dar cea mai importantă operă de artă rămâne tezaurul național iranian. Cine calcă pragul acestui loc mirific va rămâne surprins la vederea bijuteriilor din dinastiile Safavidă, Afsharidă, Ghajaridă și Pahlavidă, precum Naderi Paisley, coroana Reginei Farah Pahlavi, coroana Kiyani, patul Păun, cunoscut și sub numele de patul solar numit Ghajarid, globul cu pietre prețioase. Dar și diamantul Darya-ye-Noor (marea de lumină), montat într-o ramă de aur și încununat cu o coroană ținută de doi lei. A fost nevoie de 457 de diamante și patru rubine ca bijuteria capodoperă să fie desăvârșită.
La Trezoreria Imperială din Viena se află Coroana Imperială a Sfântului Imperiu Roman
În Trezoreria Imperială de la Viena se păstrează o colecție inedită de bijuterii și obiecte de design, dar și cele mai mari smaralde din lume. E vorba despre Orb, Sceptrul Austriei, Coroana Imperială, Coroana Imperială a Sfântului Imperiu Roman, prevăzută cu numeroase scene biblice, Regalii Imperiale ale împăraților și regilor Sfântului Imperiu Roman. Se pot admira, de asemenea, două „moşteniri inalienabile ale Casei de Austria”: un dinte uriaş de narval, considerat unicorn şi o cupă de agat din Antichitatea târzie, cunoscută ca legendarul Sfânt Graal.
Diamantul Orlov, perla din tezaurul Rusiei
Armeria Kremlinului, cel mai vechi muzeu din Moscova, fondat în anul 1805, a fost realizat pentru început ca și arsenal regal. În acest loc se află o vastă colecție de bijuterii și pietre prețioase, precum Coroana imperială a Rusiei, o colecție de 10 ouă Faberge, tronul de fildeș al lui Ivan, dar și vechiul regalia de stat, veșminte regale ceremoniale, rochii de încoronare, arme și armuri ceremoniale. Și tot la Kremlin se găsește diamantul Orlov, care are 189,62 de carate și cântărește 37,924 g, cea mai prețioasă bijuterie din istoria Rusiei. Se spune că acesta ar fi fost descoperit în regiunea Gioconda din India în anul 1750. Legenda susține că diamantul a fost montat în ochii zeului hindus al creației, Brahma, și furat de un mercenar francez, convertit la hinduism. De-a lungul vremii, diamantul s-a perindat de la un căpitan de vas la prințul rus Grigori Grigorievici Orlov, iar în final a ajuns la Catherina cea Mare, care a comandat montarea lui în sceptrul regal, unde se află și acum. Istoricii spun că fațetarea diamantului a durat aproape un an și sceptrul a fost purtat de toți țarii Rusiei. Multe dintre operele de artă din acest muzeu au fost realizate în atelierele Kremlinului, iar altele sunt daruri primite de ambasadori.
Muzeul Swarovski găzduiește și o copie a celebrei picturi „Nana“ a lui Saint Phalle Swarovski Crystal World, o lume de basm
Lumea lui Swarovski este un parc de distracții a cărui temă principală sunt, evident, cristalele. A fost deschis în anul 1995, când s-au împlinit 100 de ani de la înființarea fabricii Swarovski din Wattens, iar fondatorul parcului a fost artistul André Heller. Muzeul se întinde pe o suprafață de aproape opt hectare, iar până în acest moment se crede că a fost vizitat de 14 milioane de turiști. Vizitatorii sunt întâmpinați de un șarpe uriaș cu solzi de cristal în diferite culori, apoi vor da de un bazin de megacristale. Muzeul cuprinde cel mai mare cristal artificial din lume, ce are 300.000 de carate și este șlefuit în 100 de fețe, care semnifică centenarul Swarovski, dar și cel mai mic cristal de pe pământ, de 0,8 mm, cu 17 fețe, care pot fi admirate doar sub lupă. Cu totul ieșit din comun este un cal realizat în mărime naturală împodobit cu un harnașament indian, ornat cu fantastice cristale. De asemenea, vizitatorul va rămâne fără cuvinte în fața unui ceas, o reproducere a picturii lui Dali, „persistența memoriei”, dar și a unei stele cruciforme, împodobită tot cu cristale. Aceasta este copia celei făcute cu ocazia primei celebrări în templul de la Luxor a operei lui Verdi, „Aida”.