de Georgiana Mihalcea

Nu este deloc neobișnuit să luăm în considerare legătura dintre afecțiunile și emoțiile noastre, deoarece s-a constatat științific că ceea ce simțim are efect asupra organismului. Această interacțiune dublă corp-emoție se numește psihosomatizare. Chiar dacă medicina tradițională acceptă că 75% dintre boli sunt psihosomatice (urticarie, ulcere gastrice, colon iritabil, anorexie nervoasă, cefalee de tensiune etc.), mulți oameni se simt neînțeleși sau chiar insultați atunci când li se spune că boala lor este psihosomatică, pentru că percep această explicație ca fiind neverosimilă. Am stat de vorbă cu terapeutul holistic Paula Neacșu (meda- lion; paulaneacsu.ro) despre această legătură și am descoperit foarte multe lucruri interesante.

„Boala începe mult înainte să se manifeste la nivel fizic”

- Cum abordează boala, în general, un terapeut holistic?

- În primul rând, terapeutul holistic tratează omul ca întreg - nivel fizic, energetic, emoțional, mental și spiritual. Atunci când ne îmbolnăvim, ne concentrăm, în mod firesc, asupra organului bolnav. Însă, boala nu se reduce la un dezechilibru de natură chimică sau la o perturbare pe nivel celular. Ea începe cu mult înainte să se manifeste în corpul fizic, la nivel psihic și emoțional. Într-o discuție liberă, prietenoasă și relaxată se poate descoperi cauza emoțională care a condus la patologia respectivă.

- Trăim în secolul stresului și asta își pune amprenta asupra sănătății noastre emoționale. Ne poate afecta stresul și la nivel fizic?

- Da, poate afecta. Stresul cronic afectează, la modul general, buna funcționare a organismului. Depresia, bolile de inimă, bolile cronice și autoimune, insomnia sau tulburările de somn sunt efecte ale stresului și ale oboselii psihice.

- Cum se răsfrânge agitația mentală creată de acumularea de emoții în atitudinea și comportamentul nostru cotidian?

- Agitația duce la oboseală, epuizare mintală, care ne pot afecta atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Cu cât suntem mai obosiți din punct de vedere psihic, cu atât mai puțin suntem capabili de a face față rutinei zilnice. Devine din ce în ce mai greu să luăm decizii sănătoase, să rămânem concentrați pe sarcini și să fim calmi. De asemenea, poate fi dificil să ne controlăm emoțiile, apar stări de irascibilitate, lipsă de concentrare, dureri de cap, scade calitatea somnului noaptea, trăim stări depresive, de anxietate. Mai mult decât atât, începem să ne revărsăm durerea chiar pe oamenii pe care îi iubim cel mai mult, deși nu ne dorim acest fapt. Când toate acestea se adună, imunitatea, performanța și calitatea vieții în general au de suferit.

„Fiecare organ intern are memorie”

- Toate emoțiile ne pot îmbolnăvi sau doar unele dintre ele?

- Fiecare individ, bărbat sau femeie, adult sau copil, își simte propriile emoții în orice moment al vieții. În termeni mai științifici, aceste emoții acționează ca un stimul care poate provoca o anumită reacție. Din momentul în care o persoană a simțit o emoție, adică a primit un stimul, creierul îl va decoda. Scopul este de a defini această emoție și de a o clasifica într-o astfel de categorie, în funcție de criterii psihologice specifice fiecărui individ. Avem emoții pozitive (aprobare, bucurie, creativitate, entuziasm) și negative (frică, furie, rușine, nesiguranță). Tot acest proces de decodare a emoțiilor trăite de o persoană trece printr-o analiză mentală atât conștientă, cât și inconștientă. Emoțiile negative ne pot îmbolnăvi. Emoțiile reprimate, cele ținute captive (în special cele temătoare sau negative) pot distruge energia mentală și pot duce la probleme de sănătate.

- Cum se realizează acest transfer energetic din plan mental în cel fizic?

- Când stăm mult timp într-o stare emoțională, ne identificăm cu emoția respectivă și începem să somatizăm cu ea. Somatizând cu ea, apar gândurile. Începem să creem tot felul de scenarii sau de povești. Iar de aici le ducem la nivel fizic. Pentru că fiecărui organ intern îi corespunde o anumită emoție, iar fiecare dintre acestea este responsabilă de o anumită patologie. Fiecare organ intern, inclusiv corpul nostru, are memorie.

- Vorbiți aici despre relația dintre mesaj-reacție-psihosomatizare?

- Exact! Odată recepționat stimulul, emoția resimțită devine un mesaj transmis de la locul său de creație, mintea (emițătorul), către restul corpului fizic (receptorul). În discipline precum Qi Gong sau Energetica Tradițională Chineză, abordarea ne leagă emoțiile de organele noastre. Deci se spune că mânia este aceea a ficatului; tristețea este emoția legată de plămâni; angoasa și grijile afectează stomacul; frica este asociată cu rinichii, iar bucuria este emoția inimii.

„Orice durere la nivel fizic este un strigăt de durere al sufletului nostru”

- Cât de puternică poate fi somatizarea?

- Orice durere la nivel fizic este un strigăt de durere al sufletului nostru. Rostul bolilor fizice este acela de a conştientiza suferința sufletească și necesitatea vindecării. De multe ori, nu dăm importanţă unei nevoi afective, o ignorăm şi credem că aceasta nu se poate transforma într-o boală fizică. Din contră, cu cât lăsăm mai mult o boală sufletească netratată, cu atât mai intens va fi procesul de somatizare.

- Cum simțim, la nivelul corpului, una dintre cele mai intense emoții negative, frica?

- Frica neprelucrată se manifestă la nivelul stomacului și al rinichilor, zona lombară, uneori și la nivelul gâtului, dacă are legătură cu ceva ce vrem să spunem pentru că este important. Te „paralizează”, creează atacuri de panică și slăbește sistemul imunitar.

- Neiertarea, incapacitatea de a trece mai departe, este una dintre cauzele bolilor cardiovasculare?

- Neiertarea slăbeşte sistemul imunitar şi aduce boala în general în întregul organism și în mod particular partea afectată este inima. Pentru că iertarea vine din iubire, iubirea din bunătate.

„Nesiguranța se manifestă la nivelul stomacului”

- Furia ne transformă comportamental. Ce consecințe poate avea dacă nu o gestionăm corect?

- Furia este izvorâtă adesea dintr-un sentiment de neputinţă de a mai schimba ceva sau de a accepta o situaţie de viaţă. Furia (ostilitatea) slab gestionată sau reprimată este legată de o serie de afecțiuni, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiovasculare, tulburări digestive și infecții.

- Ce risc de îmbolnăvire prezintă persoanele mistuite de nesiguranță?

- Persoanele nesigure au o stimă și un respect de sine foarte scăzut. Nesiguranţa se manifestă în planul fizic la nivelul stomacului, genunchilor, gleznelor, coloanei vertebrale, umerilor, gâtului (dacă este legată de credinţa că ar putea spune „prostii”).

- Ce organe pot fi afectate dacă simțim frecvent sentimentul de rușine?

- Ruşinea afectează pielea, stomacul, picioarele sau coloana vertebrală.

Când stăm mult timp într-o stare emoțională, ne identificăm cu emoția respectivă și începem să somatizăm cu ea

„Tristeţea afectează plămânii“

- Există și alte emoții care ne pot afecta sănătatea?

- Da, mai sunt câteva. Să le luăm pe rând: mânia slăbește ficatul în mod semnificativ. După cum știţi, bolile hepatice pot fi letale. Tristețea afectează plămânii, antrenând dificultăți de respirație. Atunci când suntem triști, organismul obosește mult mai ușor. Tot tristețea se face vinovată și de instalarea depresiei. Dezamăgirea, traumele interioare pot îmbolnăvii rinichii și inima. Disprețul poate provoca arsuri și dureri la stomac, precum și tensiune arterială ridicată. Dezgustul face ca bătăile inimii să încetinească puțin. De asemenea, poți simți greață sau că ceva nu este în regulă cu stomacul tău.