de Georgiana Mihalcea
Încă din martie anul trecut, în cadrul Senatului francez s-a înființat o comisie care a cercetat influența rețelei de socializare TikTok asupra tinerilor, deoarece este foarte populară în rândul acestora. De curând, specialiștii au prezentat un raport a cărui concluzie principală este că aplicația respectivă afectează sănătatea emoțională a celor care o utilizează, având efecte psihologice greu de gestionat pe termen lung.
70% dintre utilizatori au sub 24 de ani
Reamintim că TikTok a depășit anul trecut 1 miliard de utilizatori la nivel mondial. În acest context, comisia de anchetă, la care au participat 19 senatori, a avut ca obiectiv principal „să determine dacă conținutul propus de TikTok se schimbă de la o țară la alta, dacă aceste diferențe de funcționare au scopul sau efectul de a servi unei strategii care vizează prejudicierea utilizatorilor străini, coeziunea sau securitatea altor state”, dar și pentru a vedea „dacă TikTok și-a încălcat obligațiile cu privire la protecția datelor cu caracter personal”. Cifrele enumerate de președintele comisiei, senatorul Mickaël Vallet, vorbesc de la sine. În Franța, 70% dintre utilizatorii TikTok au sub 24 de ani și 40% dintre tinerii cu vârsta între 16 și 25 de ani stau zilnic ore în șir pe aplicație. Și mai alarmant este că minorii de 4-18 ani par dependenți deja, deoarece petrec în medie două ore vizionând filmulețe scurte.
Influenţe pe termen scurt și lung
Confruntați cu această utilizare în creștere a rețelei de socializare, diverși experți au evidențiat riscurile pe care le expun cei mai tineri. Printre efectele cunoscute și identificate, găsim tulburări autiste, în special la copiii foarte mici (de la 12 luni!); hiperdependență; o formă de șoc cauzată de fluxul video necontenit; tentative și gânduri de sinucidere; apelarea în exces la chirurgia estetică.
Spații digitale care pot fi atât un leac, cât și o otravă
Față de această evaluare, senatorul Laurence Rossignol a ținut să alerteze comisia asupra consecințelor negative ale utilizării rețelelor sociale în rândul celor mai tineri, în special în rândul adolescenților, „sugerând o corelare între utilizarea filtrelor pe problemele sociale ale rețelelor sociale, creșterea ratei de sinucidere și utilizarea chirurgiei estetice”. Pentru Milan Hung, psiholog clinician, corelația dintre acești indicatori nu este o „demonstrație științifică”. Rețelele sociale pot face posibilă, este adevărat, „identificarea suferinței”; dar acest lucru trebuie pus în corelație „cu contextele familiei, prietenilor, dragostei și sănătății mintale” ale adolescentului în cauză. O altă părere, împărtășită de Angélique Gozlan, doctor în psihopatologie și psiholog clinician, este că există, de fapt, „o problemă de familie subiacentă, o problemă internă deja preexistentă care se va desfășura în sfera rețelelor sociale”.
Trebuie crescute gradul de conștientizare și educarea tinerilor despre digital
Dar, conform raportului, nu are rost să condamnăm doar rețelele. Aceste spații de libertate le permit „adolescenților să se construiască în afara privirii parentale”. De altfel, raportorii comisiei evidențiază necesitatea educației celor mai tineri în tehnologia digitală în loc să condamne aceste spații. Conștientizarea, care ar putea fi realizată „de la vârsta de 3 ani”, a spus psihologul Gozlan.