de Roxana Istudor şi Silviu Ghering
Cuvântul scris este o forță - poate stârni o idee, poate exprima un sentiment sau o hotărâre și poate schimba lumea. Istoria consemnează câteva momente definitorii pentru omenire, în care misivele scrise au avut un rol hotărâtor.
Barba lui Abraham Lincoln
Abraham Lincoln este unul dintre președinții americani emblematici și singurul motiv pentru care și-a lăsat să-i crească barba distinctivă a fost scrisoarea unei fetițe de 11 ani. În 1860, Grace Bedell i-a scris: „Dacă îți lași barba să crească, vei arăta mult mai bine”. Lincoln a luat în serios sugestia și și-a lăsat celebra barbă. Ulterior, în timp ce se îndrepta spre instalarea ca președinte al SUA, a aranjat să se oprească în apropiere de orașul natal al copilei, Westfield, ca să o poată vedea. I-a strâns mâna și i-a spus: „Vezi? Am lăsat barba să crească pentru tine”. Scrisoarea aceasta a schimbat lumea? Posibil… Lincoln a avut o problemă majoră de imagine înainte de acest „accesoriu” și, din acest motiv, campania sa electorală se îndrepta spre dezastru. Se pare că barba a schimbat totul și pentru faimosul președinte, și pentru lumea întreagă.
„Concediu pentru alegerea următorului președinte al Reich-ului”
În 1933, Adolf Hitler devenea cancelar al Germaniei. Ce a urmat a schimbat lumea pentru totdeauna. Și totul a pornit de la o scrisoare… La 1 martie 1932, la doar câteva zile după ce obținuse cetățenia germană, Hitler a scris o scrisoare șefilor săi. Viitorul dictator avea atunci ceea ce The Guardian a descris drept un „rol administrativ minor” în statul Brunswick și a cerut o perioadă liberă pentru „a candida la o funcție”. Hitler le-a scris superiorilor: „Solicit prin prezenta concediu, pentru alegerea următorului președinte al Reich-ului. Cu devotament, Adolf Hitler”. După câteva luni, întreaga Germanie credea în promisiunile sale politice…
Anonima care a salvat Parlamentul englez
Pe 5 noiembrie 1605, întregul Parlament englez ar fi putut dispărea cu o singură... bubuitură! A fost ziua care a rămas în istorie sub numele de „complotul prafului de pușcă”, iar scopul era să-l distrugă nu doar pe regele James I, ci și întreaga instituție legislativă a statului. Astăzi se știe că acțiunea a eșuat. Cum? Grație unei scrisori anonime, care îl avertiza pe lordul Monteagle să nu participe la sesiunea Parlamentului, pe care „Dumnezeu și omul au convenit să-l pedepsească”. Pe lângă schimbarea istoriei, Monteagle, care nu a ascultat sfatul anonim și a descoperit complotul, a primit o proprietate și o pensie generoasă.
„Îmi fac griji că Rusia și Statele Unite vor intra într-un război nuclear”
Echilibrul dintre marile puteri care s-au confruntat în timpul Războiului Rece era atât de fragil, încât un conflict ar fi putut escalada oricând. În 1982, Samantha Smith, o copilă de 10 ani, și-a întrebat mama dacă va fi război. Femeia i-a explicat situația și i-a sugerat să-i scrie liderului sovietic de atunci, Yuri Andropov. Fetița a conceput o misivă care a devenit publică prin intermediul publicației The Independent: „Îmi fac griji că Rusia și Statele Unite vor intra într-un război nuclear. Ai de gând să susții un război sau nu? Trebuie să ajuți să nu avem un război. Dumnezeu a făcut lumea pentru ca noi să trăim împreună în pace și nu să ne luptăm”. Scrisoarea a fost publicată într-un ziar rusesc, dar copila nu a primit un răspuns personal. I-a scris din nou liderului sovietic, așa că acesta i-a răspuns: „Nimeni din țara noastră nu vrea să fie un război. Vrem pace”. Apoi a invitat-o în Rusia și, chiar dacă micuța nu s-a întâlnit cu Andropov, mulți istorici consideră că acela a fost un punct de cotitură în evoluțiile ulterioare ale Războiului Rece, iar fetița a devenit un simbol al păcii mondiale. Demn de menționat este faptul că doar trei ani mai târziu, Samantha își pierdea viața într-un accident aviatic…
Mesajul de la mama, care a ratificat dreptul de vot al femeilor
Tennessee era, în 1920, ultimul stat american care trebuia să ratifice amendamentul care punea bazele dreptului de vot al femeilor. În ziua votului, legislatorii au intrat în sală purtând câte un trandafir pe rever: roșu însemna că vor vota împotrivă, în timp ce galben semnala un vot pentru. Au fost prezenți 96 de parlamentari și jumătate dintre ei purtau trandafiri roșii. Dar o scrisoare a „întors” un vot și a schimbat istoria. Când la apel a ajuns Harry T. Burn, cel mai tânăr membru al legislativului, care purta deja un trandafir roșu, acesta a făcut o pauză, întrucât în buzunarul jachetei avea o scrisoare de la mama sa. Politicianul a citit-o cu glas tare și, după expozeul referitor la sprijinul pentru acordarea acestui drept, femeia scria: „Nu uita să fii un băiat bun și să o ajuți pe doamna Catt. Ha! Cu multă dragoste, mama”. Burn și-a scos trandafirul roșu, a votat „da”, iar amendamentul a fost adoptat, schimbând cursul istoriei.
O încuviințare fatală
Una dintre conspirațiile de care publicul nu se mai satură de sute de ani, povestea complotului care a costat-o viața pe Mary, regina Scoției, care uneltea să-i ia tronul Elisabetei I, se învârte tot în jurul unor scrisori. În 1586, susținătorul lui Mary, Anthony Babington, a detaliat într-o misivă un plan elaborat de înlăturare a Elisabetei - prin asasinare! - și de instalare pe tron a rivalei sale. Astăzi, documentul este cunoscut sub numele de „Plot Babington”. Scrisoarea a fost trimisă pe 6 iulie, iar pe 17 iulie, potrivit Arhivelor Naționale, Mary a răspuns în scris, acceptând toate părțile planului. Misiva aceasta a fost interceptată, a ajuns la șeful spionilor Reginei Elisabeta I, care a condamnat-o pe Mary la decapitare. Istoria s-a schimbat într-adevăr, întrucât Mary era o catolică ferventă, iar dacă ar fi urcat pe tron, probabil Anglia nu ar mai fi fost protestantă și, după toate probabilitățile, nici imperiu, întrucât domnia Elisabetei I este sinonimă cu transformarea insulei în cea mai mare putere a lumii, poziție pe care și-a păstrat-o în secolele următoare.
Teoria evoluţionistă, exprimată cu… teamă!
O scrisoare concepută de Charles Darwin în 1844 și adresată celui mai apropiat prieten al său, botanistul Joseph Dalton Hooker, urma să schimbe lumea până azi: „Sunt aproape convins că speciile nu sunt imuabile. (...) Cred că am aflat modul simplu prin care speciile devin minunat adaptate la diverse scopuri”. Era germenul teoriei evoluționiste, iar Darwin adăuga că ideea că animalele se pot schimba în timp era aproape cu „a mărturisi o crimă”. La 15 ani de la trimiterea acestei scrisori, cartea lui Darwin despre originea speciilor schimba major modul în care oamenii vedeau lumea.