de Gheorghe Zmaranda
Societatea Ornitologică Română are meritul de a fi un fel de mediator între noi și păsările sălbatice, în special cele care coabitează cu noi în această uriașă junglă urbană. Specialiștii instituției au implementat de-a lungul timpului tot felul de proiecte prin intermediul cărora au sperat ca oamenii să înțeleagă cât de importante sunt păsările în ecosisteme naturale și ce putem face pentru a le proteja. Fie că vorbim despre proiectul „Școli prietenoase cu natura”, „Minutul de natură” sau despre „Noaptea Privighetorilor”, un element este comun și anume modul foarte ingenios de a ne apropia de păsările sălbatice. „Noapte privighetorilor” este un eveniment organizat de 10 ani și de fiecare dată surprinde prin spectacolul extraordinar pe care îl pune în scenă.
„Fiecare își cântă propria partitură, dar rezultatul este armonios”
Anul acesta, evenimentul „Noaptea Privighetorilor” va fi organizat în București, pe data de 11 iunie, în Campusul Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară. Evenimentul va debuta la ora 17:00, iar până la ora 19:00, când va începe recitalul muzical, cei prezenți vor avea posibilitatea să participe la tururi ghidate, ateliere educative și vor putea admira o expoziție fotografică dedicată vieții microscopice a păsărilor. Așa cum spuneam, la ora 19:00, formația instrumentală Pro Nobile își va începe recitalul. Artiștii vor interpreta compoziții de A. Vivaldi, C. Saint-Saëns, R. Schumann, P.I. Ceaikovski, E. Toselli, L. Marin, G. Horsley, Yanni, A. Dinicu. „Noaptea Privighetorilor” a fost însă gândită nu doar ca un eveniment dedicat cântecului, ci și ca un prilej de a educa oamenii cu privire la rolul păsărilor din orașe, iar specialiștii SOR și-au propus să vorbească celor prezenți despre cum putem avea balcoane, grădini și orașe prietenoase cu natura. Tururile ornitologice, atelierele și concertul sunt gratuite. Potrivit Teodorei Domșa, coordonatorul acestui proiect, „ineditul acestui eveniment constă în îmbinarea tururilor ghidate ornitologice cu concerte de muzică clasică, susținute de artiști în mijlocul naturii. E vorba, în general, despre natura urbană, cea găzduită de parcuri etnografice sau grădini botanice. Aceste spații verzi generoase se aseamănă întrucâtva ariilor naturale, fiind o oază de liniște pentru noi și un refugiu binevenit pentru viețuitoarele din orașele noastre. Ne place să ne gândim la „Noaptea Privighetorilor” ca la un duet al păsărilor, ale căror triluri ne încântă în timpul plimbărilor, cu muzicienii în a căror muzică recunoaștem notele cântate nu cu mult timp în urmă de artiștii cu aripi și sirinx, nu cu arcuș. Chiar dacă fiecare își cântă propria partitură, rezultatul este armonios. Și această armonie am vrea să definească relația noastră cu natura”.
Sunt păsări de talie mică spre medie, excelente cântătoare, migratoare
Printre cele mai comune circa 40 de specii de păsări care trăiesc în proximitatea omului, în parcuri și grădini, se află stăncuța, pițigoiul mare, țicleanul, silvia mică, măcăleandrul, sticletele, mierla, pițigoiul albastru, cinteza, lăstunul de casă, drepneaua. Lista continuă cu specii la fel de importante și ale căror cântece sigur le-ați auzit. Fiecare dintre acestea are un rol bine predefinit în ecosistemele naturale și a inspirat proiectul „Noaptea privighetorilor”. Ce știm despre păsările de lângă noi? „Privighetorile fac parte din familia Muscicapidae (Genul Luscinia și, mai recent, Cyanecula), alături de măcălendri, codroși, pietrari și mărăcinari. Sunt păsări de talie mică spre medie, excelente cântătoare, migratoare. În Europa sunt trei specii de privighetori, privighetoarea de zăvoi, privighetoarea roșcată și gușa vânătă, toate trei cuibărind și în România. Graurii ne inundă viața cu variațiile și imitațiile lor, îmbogățindu-ne sonor cu sunete electrice și eclectice, de la sirene auto și sonerii de telefoane, până la clămpănit de berze și cântec de grangur. Care grangur, se alătură și el, cu ținuta-i inconfundabilă și notele ca de flaut, fluierate incognito, din coronament”. Mierlele sunt păsări de dimensiuni relativ mici care pot fi recunoscute după penajul complet negru și după ciocul portocaliu. Acestea cântă foarte melodios, cu note lungi și pauze între ele. Cântecul frunzăriței galbene se aude de la începutul lunii mai. Ornitologii spun că în cântecul acestei păsări „se combină sunete nazale sau accente de flaut, cu imitații după trilurile altor specii de păsări, precum rândunica, graurul sau vânturelul roșu”.
Nu deranjaţi zonele de cuibărit!
Codroșul de munte, micuța pasăre cântătoare, una dintre înaripatele care au inspirat organizarea evenimentului „Noaptea Privighetorilor”, este în plin sezon de cuibărit, spun ornitologii. „Perioada de reproducere începe la sfârșitul lunii aprilie și durează până la mijlocul lunii iulie. Codroșii de munte cuibăresc pe polițe suspendate, pe grinzi, în cavități cu intrare mare, naturale sau artificiale, într-o gaură de stâncă, în nișele din pereții clădirilor etc. Cuibul și-l construiesc în forma unei cupe din iarbă, rădăcini, mușchi, pe care îl căptușesc apoi cu pene și păr de animale. Depune una sau două ponte pe an, fiecare formată din cinci-şapte ouă, pe care femela le clocește 12-14 zile. Puii sunt hrăniți de ambii părinți și părăsesc cuibul după 12-14 zile, continuând să fie hrăniți de părinți pentru încă aproximativ două săptămâni”, atenționează specialiștii SOR. Așadar, nu deranjați zonele de cuibărit!