de Gheorghe Zmaranda
Dâmbovicioara, cu cele trei sate ale sale, Podu Dâmboviței, Dâmbovicioara și Ciocanu, este ultima localitate argeșeană aflată pe Culoarul Rucăr-Bran, fiind localizată la 30 de kilometri de Câmpulung Muscel și 55 de kilometri de orașul Brașov. Datorită aerului ozonificat, dar și a prezenței unui număr semnificativ de obiective istorice, geografice și naturale, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic. Dâmbovicioara este un colț de rai care păstrează intactă frumusețea pură a naturii montane, spune Raluca Busioc, agent de turism la Centrul Turistic Dâmbovicioara.
„Cheile Dâmbovicioarei sunt mai impunătoare, cele ale Brusturetului sunt mai sălbatice și mai puțin cunoscute”
- Dâmbovicioara este o comună cu mult potențial turistic și peisaje frumoase. Ce putem vizita în această zonă?
- Principalele obiective turistice ale zonei sunt Cheile Dâmbovicioarei, Cheile Brusturetului, peștera Dâmbovicioara, cunoscută drept adăpost al pustnicilor şi ascunzătoare a haiducilor, născută din calcare de vârsta jurasică, sculptată de natură în chipuri neomeneşti și masivul Piatra Craiului. Cheile Dâmbovicioarei au un aspect impunător și fac parte dintr-o serie de aproximativ 20 de chei situate în bazinul hidrografic al râului Dâmbovița. Pârâul Dâmbovicioara a săpat în formațiunile de roci sedimentare, calcaroase și gresii un canion lung de 8 kilometri din care fac parte și Cheile Brusturetului. În unele zone are pereți verticali ce depășesc 200 de metri înălțime. Prin eroziunea apelor s-au creat forme bizare de turnuri sau creste ascuțite, iar în subteran au apărut goluri carstice. Astfel, în această zonă se pot număra peste 50 de peșteri. În amonte de Cheile Dâmbovicioarei, urmând cursul râului, la confluenţa cu Valea Muierii se taie o cheie îngustă, cu o succesiune de cascade. Cea mai importantă este Cascada Izvoarele din Plai, care se găsește pe partea stângă, imediat după casele din Valea Rea. Urmează apoi un pasaj deosebit, denumit La Gâlgoaie, unde apa iese cu mare viteză din munte şi se varsă imediat în Dâmbovicioara. După acestea încep Cheile Brusturetului, un complex carstic alcătuit din cheile propriu-zise ale Brusturetului, Cheia Lungă şi Cheia Strâmtă. Cheile Brusturetului nu sunt atât de grandioase ca şi Cheile Dâmbovicioarei, sunt mai strâmte, mai sălbatice şi mai puţin circulate. Din poiana Brusturet încep traseele turistice din Piatra Craiului.
„Cetatea în care Vlad Țepeș a fost prins de turci și-a pus amprenta în această zonă”
- Celor care sunt interesați de obiectivele istorice ale Dâmbovicioarei ce le propuneți să viziteze?
- La mică distanță de drumul care leagă Câmpulung de Brașov, pe teritoriul administrativ al satului Podu Dâmboviței, se află Cetatea Oratia. Localnicii spun că la construcţia ei s-a început prin anul 1330 şi că a fost ridicată de oamenii care locuiau în împrejurimi. Alţii sunt de părere că o mână de ajutor au dat-o însăşi cavalerii teutoni, dar nu există documente care să ateste acest lucru. În aceste condiţii, zidul amplasat în zona Podu Dâmboviţei, pe culoarul Rucăr-Bran, continuă să învăluie în mister întreaga vale unde se spune că odată trecea cel mai important drum ce lega Ţara Românească de Transilvania. Mai mult, ruinele cetăţii se lasă văzute doar dintr-un anumit punct, şi anume, dintr-o parcare situată în apropierea locaţiei turistice Dealul Sasului. Cetatea a fost concepută ca punct de apărare şi s-a numit, la acea vreme, Cetatea Neamţului. Ulterior, a devenit punct vamal și s-a transformat în Cetatea Piatra Craiului, Cetatea Dâmboviţei, iar într-un final a fost botezată Oratia, după valea care se întinde la poalele ei. Cetatea a fost, se pare, locul în care Vlad Ţepeş ar fi stat o perioadă. În unele înscrieri este menționat faptul că domnitorul chiar ar fi fost prins de turci aici. Această cetate și-a pus amprenta în zona Dâmbovicioarei pentru că din Țara Românească intrau spre Braşov produse precum grâu, secară, foarte mult peşte, piei de animale, miere, ceară, bumbac luat de la turci. De la Braşov intrau fier, oţel, arme, postav, catifea, pantofi sau argintărie. Podul de piatră din satul Podul Dâmboviței este clasificat monument istoric de Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național Argeș. La începutul secolului al XIX-lea, în timpul domnitorului Barbu Știrbei, pe D.N. 73 Pitești-Brașov, s-au executat trei poduri din zidărie de piatră de talie, cu aceeași tehnologie și calitate. Podul de peste Dâmbovița, din satul Podu Dâmboviței, este executat între anii 1881 şi 1886. Acesta este cea mai reprezentativă lucrare din clasa podurilor boltite din piatră de talie, un monument de arhitectură. Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena din Podu Dâmboviței face parte din categoria monumentelor istorice înscrise în Patrimoniul Cultural Național al României. Ridicarea ei a început în 1944, este realizată din calcar, după planurile arhitectului D. lonescu-Berechet. În 1953 a avut loc sfințirea ei. În formă de cruce, cu o singură turlă, biserica are atașat, în colțul nord-vestic, turnul-clopotniță, și este în felul său un unicat arheologic.
„Cătunul Valea Urdii este o zonă folclorică, tradiţional muntenească“
- Există și obiective naturale sau antropice mai puțin cunoscute?
- Puteți vizita zona Brustureț, de unde pornesc traseele către masivul Piatra Craiului, zona Valea Cheii, către traseele din Leaota și satul Fundățica din comuna Fundata, Cheile Dâmboviței către Satic din comuna Rucăr și barajul Pecineagu, zona Valea Muierii și cătunul Valea Urdii. Valea Urdii, denumită în trecut Popasul Giuvala din Carpații Meridionali, se află pe culoarul Rucăr-Bran, în partea nord estică a județului Argeș, chiar la limita cu comuna Fundata (județul Brașov). Din punct de vedere administrativ, aparține de satul Dâmbovicioara și este o zonă folclorică, tradițional muntenească, cu obiceiuri și tradiții vechi de sute de ani, cu peisaje mirifice atât iarna, cât și vara, cu oameni primitori și bucuroși de oaspeți.
Ponturi