de Georgiana Mihalcea
În Carta Comitetului pentru Sustenabilitate, aceasta este definită ca: „integrarea sănătății mediului, echității sociale și vitalității economice pentru a crea comunități înfloritoare, sănătoase, diverse și rezistente pentru această generație și generațiile viitoare. Practica durabilității recunoaște modul în care aceste probleme sunt interconectate și necesită o abordare sistemică și o recunoaștere a complexității”. Aflăm mai multe detalii despre acest concept de la Ema Cumpănă (medalion), coordonatorul de comunicare al companiei Ecotic.
„Se concretizează în alegerile pe care le facem zi de zi”
- Sustenabilitatea e un concept din ce în ce mai popular la nivel mondial, inclusiv în România. Dar ce înseamnă, de fapt, să fii sustenabil?
- Sustenabilitatea la nivel de individ se concretizează în alegerile pe care le facem zi de zi. De la produsele pe care le achiziționăm, le consumăm și în final de care ne debarasăm. Avem patru reguli care ar trebui să ghideze felul în care ne raportăm la acțiunile zilnice: din perspectiva reducerii consumului, a reutilizării de produse, a reparării și ca pas final și predarea spre reciclare. Dacă luăm drept exemplu achiziția unui echipament electric, pașii ar fi următorii: achiziția acestuia doar în contextul unei necesități, alegerea unui produs cu un consum redus de energie, în cazul unor defecțiuni primul pas să fie repararea acestuia și nu înlocuirea, iar în contextul în care nu mai poate fi utilizat destinația acestuia să fie reciclarea.
- Cum se implică în acest proces compania din care faceți parte?
- Pașii descriși anterior exemplifică economia circulară, concept parte din acest context de sustenabilitate. ECOTIC este o organizație care activează în domeniul managementului deșeurilor electrice și, în acest sens, pune la dispoziția populației numărul de telefon 021.9641. La acest număr, cu tarif normal, populația poate suna pentru a afla care este cea mai la îndemână soluție pentru predarea electricelor stricate spre reciclare.
- Când și unde s-a născut acest principiu?
- Acest principiu a apărut cândva prin anii ’70 înglobând interacțiunea dintre cei trei piloni: social, mediu și economic. A fost adus în fața publicului larg, precum și a companiilor prin cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) prezentate de către ONU în 2015, parte din Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
„Ar trebui să evităm risipa de orice fel”
- Dați-ne câteva exemple de obiceiuri pe care le-am putea aplica în viața de zi cu zi.
- Exemplele sunt multiple și diverse, le voi menționa pe cele pe care le consider mai importante. Să ne intereseze sursa produselor pe care le achiziționăm și să ne asigurăm că avem cu adevărat nevoie de acestea, să evităm risipa de orice fel (alimentară, de energie etc.) și, nu în ultimul rând, să ne asigurăm că ambalajele, obiectele, produsele de care ne debarasăm sunt fie reutilizate, fie ajung la reciclare. Recuperarea materiilor prime este ultimul pas al întregului ciclu de viață al unui produs.
- De ce este important să adoptăm acest stil de viață?
- Sustenabilitatea vizează efectele pe termen lung ale acțiunilor actuale. Dacă fiecare dintre noi am face pași în direcția de grijă și responsabilitate a acțiunilor proprii în ceea ce privește mediul înconjurător, comunitatea în care ne aflăm, precum și grija față de resurse putem vorbi despre o dezvoltare durabilă.
- Până nu de mult obișnuiam să spunem că trăim „eco”, acum spunem „sustenabil”. Care este diferența între cele două concepte?
- De cele mai multe ori termenul de eco se referă la felul în care ne raportăm la mediul înconjurător. Sustenabilitatea acoperă o arie mai vastă a domeniilor, incluzând și latura social-economică.
- La ce se referă dimensiunea socială a acestui concept?
- Dimensiunea socială se referă la impactul direct asupra oamenilor și comunităților, de la calitatea vieții, la egalitate de șanse și diversitate, coeziune socială.
- Dar cea economică?
- Parte din conceptul de sustenabilitate este și latura economică care ar trebui să fie motorul dezvoltării celorlalți piloni. Trecerea de la o economie liniară la una circulară stă la baza dezvoltării unei societăți durabile.
„Este o necesitate să integrăm acest concept atât în plan personal, cât și profesional”
- La ce nivel apreciați că se află România din acest punct de vedere?
- La nivel instituțional există Departamentul pentru Dezvoltare Sustenabilă și Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030. De asemenea, faptul că în cadrul facultăților au apărut programe speciale care vizează formarea de specialiști în această direcție, este o dovadă a unor pași făcuți de către România din acest punct de vedere.
- Este o modă sau o necesitate să devenim sustenabili?
- Moda de obicei este trecătoare, sustenabilitatea trebuie să devină parte din obiceiurile noastre zilnice și este o necesitate să integrăm acest concept atât în plan personal, cât și profesional, în cadrul companiilor/instituțiilor angajatoare. Acțiunile fiecăruia dintre noi contează.
- Cum le putem da mai departe copiilor noștri aceste principii?
- Copiii învață din exemplu personal nu din ceea ce le spunem să facă. Dacă vor trăi într-o comunitate în care se colectează separat, risipa este evitată și atenția către natură și resurse există, ei vor continua aceste obiceiuri ca tineri adulți.
„Sunt necesare îmbunătăţiri ale educaţiei şi sănătăţii“
- Care sunt tendințele la nivel european?
- În 2018, Comisia UE a lansat șase transformări-cheie care trebuie făcute. Dacă sunt implementați în mod corespunzător, acești pași vor permite atingerea unei sustenabilități optime până în anul 2050. Primul pas se referă la dezvoltarea durabilă care este o provocare societală, nu doar una de mediu - prin urmare, sunt necesare îmbunătățiri ale educației și sănătății pentru a obține venituri mai mari și decizii mai bune de mediu. Apoi ne referim la consumul și producția responsabilă și importanța de a face mai mult cu mai puține resurse, pentru a adopta o economie circulară și pentru a reduce cererea. Al treilea obiectiv este legat de decarbonizarea industriei energetice, prin resurse de energie curată și procese regenerabile. Ar trebui să existe hrană și apă curată pentru toți, protejând în același timp biosfera și oceanele, ceea ce va necesita sisteme alimentare eficiente și durabile, realizabile prin creșterea productivității agricole și reducerea consumului de carne. Penultimul pas este despre orașele inteligente, transformate pentru binele populației și al mediului, ceea ce se poate realiza prin infrastructură „inteligentă” și conectivitate la internet.