de Georgiana Mihalcea
Căștile cu anulare a zgomotului sunt din ce în ce mai populare printre angajații care lucrează în spații de lucru deschise (birouri de tip „open space”). O tendință care reflectă aversiunea acestora față de poluarea fonică, percepută ca ostilitate care le distrage atenția și le afectează productivitatea. Să vedem ce spun studiile și ce soluții există.
50% dintre angajați sunt deranjați de sunetele diverse
Zgomotul din spațiul deschis nu este reglementat clar prin legislația actuală la nivel european. Chiar dacă există reguli care protejează lucrătorii de niveluri excesive de decibeli, nu controlează toate sursele de zgomot care afectează capacitatea de concentrare. Conversațiile telefonice, discuțiile între colegi, notificările sonore și muzica din căști sunt toate „distrugătoare de atenție” și ne afectează liniștea la birou. Aproape unul din doi oameni care lucrează într-o încăpere deschisă cu mulți colegi spun că sunt deranjați de toate aceste zgomote la locul lor de muncă, potrivit unui sondaj francez realizat în 2021.
Farmecul de odihioară a devenit o „bombă cu ceas”
Acest fenomen s-a amplificat odată cu criza de sanitară legată de COVID-19 și generalizarea telemuncii. Într-adevăr, mulți angajați și-au pierdut obiceiul de a-și suporta locul de muncă și numeroasele sale distrageri. Au dezvoltat o intoleranță la zgomot și se străduiesc să se reintegreze într-un mediu în care totul poate deveni un factor de distragere a atenției. Cu alte cuvinte, discuțiile dintre oameni, sunetele produse de diferite aparate (telefon, computer, imprimantă etc.) care erau odinioară farmecul unei zile în birourile comune capătă acum statutul de „bombă cu ceas”.
Nu e un moft, e o realitate
Dar este poluarea fonică la locul de muncă, mai presus de toate, o chestiune de percepție individuală? Cei care se plâng de asta sunt aceia care nu se pot adapta agitaţiei inerente unei vieţi corporatiste? Nu neapărat. Zgomotul ambiental ne afectează cu adevărat capacitatea de concentrare și productivitatea, inclusiv în cadrul videoconferințelor. Cercetătorii de la Universitatea de Tehnologie Chalmers au descoperit recent că cel mai mic zgomot de doar 40 de decibeli are un efect dăunător asupra performanței cognitive a persoanelor care îl aud. Acesta este nivelul obișnuit de trafic rutier în fundal sau dintr-un birou liniștit.
O sursă suplimentară de stres
Și cu cât sarcinile de îndeplinit sunt mai complexe cu atât mai mare este neplăcerea cauzată de poluarea fonică. Oamenii de știință de la Universitatea din California susțin că va dura, în medie, 23 de minute și 15 secunde pentru ca un angajat să-și recapete nivelul de concentrare pe care îl avea înainte de a fi deranjat de o sursă de zgomot nedorită. Desigur, unele întreruperi ne alterează atenția mai puțin decât altele, mai ales dacă sunt legate de sarcina pe care încercăm să o îndeplinim. Dar dăunează productivității și bunăstării angajaților atunci când se adună pe parcursul zilei. Distragerile sonore devin rapid o sursă de stres și de frustrare.
Căştile antifonice, cea mai bună alegere
Există mai multe soluții pentru a minimiza impactul nenumăratelor zgomote de la locul de muncă. Cel mai simplu este, desigur, achiziţionarea unor căști cu funcția de anulare a zgomotului. Această barieră auditivă care va împiedica să spuneţi un „stooop!” enervat colegilor și, prin urmare, să deveniţi oaia neagră a spațiului deschis. E recomandat, de asemenea, ca pe timpul pauzelor să staţi într-un loc liniștit și să vă puneţi dispozitivele electronice în modul silențios. Asta vă va ajuta să fiţi mai liniștiți, mai eficienți și să vă concentraţi mai bine.