de Silviu Ghering și Adrian Barna
Dincolo de propaganda turistică, mai mult sau mai puțin eficientă, România este o minune! O taină... Iar împreună vom descoperi bucuria de a respira aerul tare și curat al bogățiilor și frumuseților uitate ale acestui pământ magic, ţara noastră.
Satul Gărâna, o variantă de paradis „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai“
Aşa este caracterizat cel mai cunoscut sat de vacanţă din Banat. Aşezat pe o muchie de deal, la 935 de metri altitudine, într-un peisaj dominat de silueta Semenicului, satul Gărâna (cunoscut odinioară sub numele „teuton” Wolfsberg), se remarcă prin arhitectura specifică satelor de munte germane.
Știți cine sunt și ce le datorăm coloniștilor pemi?
Satul Gărâna este o variantă de... paradis! Pierdut, se poate spune, de pemi, care au plecat valuri-valuri în Germania, la fel ca șvabii și sașii. Istoria sa începe pe la 1828, odată cu sosirea primilor colonişti germani, 131 la număr, al căror nume, pemi, se trage de la Boemia, locul lor de origine. După aproape 200 de ani de stat pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu ale Banatului Montan, astăzi în Gărâna mai locuiesc doar câteva familii de pemi, persoane în vârstă, nu mai multe de 50... Mii de săteni de naţionalitate germană s-au întors în zona de obârşie a strămoşilor lor.
Grădină a Edenului pentru artişti, tabere de sculptură, festivaluri de jazz sau folk
Ei bine, acest adevărat paradis părăsit de pemi a fost găsit, reinventat, cucerit de cei care, inspiraţi, au cumpărat casele celor plecați. Satul, ca și întreaga zonă înconjurătoare, s-au transformat într-un refugiu pentru politicieni „inspirați”, medici iluştri, arhitecţi de renume, oameni de afaceri „orientați” şi alte soiuri de... VIP-uri, care evadează din infernala presiune cotidiană „pe-un picior de plai, pe-o gură de rai”. Lumea inspirată vine la Gărâna în fiecare vară pentru Festivalul Internaţional de Jazz sau pentru Festivalul de Folk, iar iarna pentru a schia pe pârtiile recent amenajate în sat. În plus, Gărâna este o grădină a Edenului pentru artişti - pictori, sculptori, poeţi, muzicieni - care găsesc aici linişte, inspirație, un loc ideal pentru creaţie. Pe coama dealului se află o expoziţie permanentă de sculptură, rod al taberelor anuale de profil.