de Gheorghe Zmaranda
În fiecare an pe 16 octombrie se sărbătorește Ziua Mondială a Alimentației. Această zi a fost sărbătorită pentru prima oară în 1981, asta după ce în anul 1979, în cadrul celei de-a XX-a sesiuni a Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO) desfăşurată la Roma, a fost luată hotă- rârea de a decreta la nivel mondial o astfel de zi. Pentru oamenii care trăiesc în partea bogată a planetei foametea poate părea o utopie. Din nefericire, foametea este o realitate care demonstrează încă o dată că civilizația actuală are probleme în a gestiona rațional resursele și în a distribui hrană în mod echitabil către toate regiunile globului. De Ziua Mondială a Alimentației ar trebui măcar să înțelegem cât de privilegiați suntem și să căutăm soluții pentru a reduce risipa personală de alimente.
Peste 13% din alimente se pierd în lanțul de aprovizionare
Potrivit informațiilor FAO, „în prezent, peste 13% din alimentele produse la nivel global se pierd în lanțul de aprovizionare după recoltare și înainte de vânzarea cu amănuntul, iar încă 17% sunt irosite în gospodării, în serviciile alimentare și în comerțul cu amănuntul. Toate aceste pierderi sunt evaluate la 400 de miliarde de dolari”. În Uniunea Europeană, spre exemplu, aproape 59 de milioane de tone de alimente sunt risipite în fiecare an. Aceasta înseamnă 131 kilograme de deșeuri de persoană într-un an. În mod paradoxal, există la nivel mondial milioane de oameni care nu au acces la hrană. Subnutriția este o problemă a cărei rezolvare o reprezintă dietele sănătoase, dar, după cum arată statisticile FAO, peste 3,1 miliarde de oameni nu și-au putut permite o dietă sănătoasă în 2021. „Potrivit celui mai recent raport al FAO privind starea securității alimentare și a nutriției în lume numărul persoanelor afectate de foame a crescut la 828 de milioane în 2021, o creștere de aproximativ 46 de milioane din 2020 și de 150 de milioane din 2019”. Societatea de astăzi, cu toate eforturile depuse, este una a extremelor și a inegalității. În vreme ce circa 900 de milioane de oameni sunt lipsiți de hrană, în regiunile privilegiate ale globului aproximativ 1 miliard de oameni se supraalimentează. „Între 691 și 783 de milioane de oameni au flămânzit în 2022. Aceasta reprezintă o creștere de 122 de milioane de oameni față de 2019, înainte de pandemia de COVID-19. În conformitate cu tendințele actuale de producție și consum, producția globală de alimente va trebui să crească cu 60% până în 2050”.
Africa, cea mai grav afectată regiune
În pofida eforturilor de a reduce flagelul foametei, regiunile vulnerabile în fața acestui fenomen au rămas aceleași. În rapoartele FAO se arată că „s-au observat progrese în reducerea foametei în Asia și America Latină, dar foamea a continuat să crească în Asia de Vest, Caraibe și în toate subregiunile Africii în 2022. Africa rămâne cea mai grav afectată regiune, cu una din cinci persoane care se confruntă cu foametea. Securitatea alimentară și situația nutrițională au rămas sumbre în 2022. Se constată că aproximativ 29,6% din populația globală, echivalentul a 2,4 miliarde de oameni, nu a avut acces constant la alimente, măsurat prin prevalența insecurității alimentare moderate sau severe. Dintre aceștia, aproximativ 900 de milioane de persoane s-au confruntat cu o insecuritate alimentară severă. Milioane de copii sub 5 ani continuă să sufere de malnutriție”. Legat de securitatea alimentară, statisticile FAO arată că „există 2,4 miliarde de oameni care suferă de insecuritate alimentară moderată sau severă în lume. O persoană este în nesiguranță alimentară atunci când nu are acces regulat la suficientă hrană sigură și hrănitoare pentru creșterea și dezvoltarea normală și pentru o viață activă și sănătoasă. Acest lucru poate fi cauzat de indisponibilitatea alimentelor și/sau lipsei de resurse pentru a obține alimente”. În definiția avansată de FAO, insecuritatea alimentară are mai multe niveluri de severitate, respectiv moderată, atunci când persoanele sunt nesigure cu privire la capacitatea lor de a obține alimente și au fost nevoite să reducă calitatea și/sau cantitatea alimentelor pe care le consumă pentru a se descurca și severă atunci când oamenii au rămas fără alimente și, în cel mai rău caz, au stat o zi sau mai mult fără să mănânce.
Deficitul de apă este o provocare globală
Anul acesta, de Ziua Mondială a Alimentației, directorul FAO, Qu Dongyu, a transmis un mesaj crucial și anume că apa este una dintre cele mai prețioase resurse ale planetei. „Apa este esențială pentru viață și pentru traiul oamenilor, aceasta reduce foametea și sărăcia. Crizele cauzate de schimbările climatice, populația în creștere, urbanizarea și industrializarea și dezvoltarea economică pun o presiune extraordinară asupra resurselor de apă. Creșterea numărului de fenomene climatice extreme, seceta, inundațiile, disturbă ecosistemele și provoacă grave consecințe asupra securității alimentare la nivel mondial. În prezent, mai mult de o treime din populație nu are acces la apă potabilă. Mici fermieri, în special femeile, tinerii, popoarele indigene, imigranții și refugiații sunt categoriile cele mai vulnerabile. Trebuie să valorificăm puterea științei și a tehnologiei pentru a produce mai mult cu mai puțin. Pentru că fiecare picătură de apă contează. Trebuie să consume apa mai eficient. Agricultura este cea mai mare consumatoare de apă potabilă, circa 70%. Trebuie să transformăm sistemele globale astfel încât să fie mai eficiente, inclusive, reziliente și sustenabile și să ajute la reducerea deficitului de apă cu care ne confruntăm. Deficitul de apă este o provocare globală și are nevoie de un răspuns mondial”.