de Silviu Ghering și Adrian Barna
În anul 1889, celebrul Jules Verne scria „Castelul din Carpați”, publicat în 1892, a cărui acțiune se desfășoară preponderent în zona transilvăneană a Munților Carpați. Acolo unde se ridică încă spre cer Cetatea Colț, sursa de inspirație a prolificului (62 de romane!) scriitor vizionar francez.
Se „semețește” pe un colț de stâncă, de unde veghează intrarea în Defileul Râușorului
Cetatea Colț, ale cărei începuturi datează din anul 1359, se află pe teritoriul satului Suseni, comuna Râu de Mori, județul Hunedoara, pe drumul județean DJ 686, la 3 km de satul-reședință al comunei (atestat din secolul al XIII-lea), aflat la răscrucea drumurilor care urcă din Țara Hațegului spre Retezat, prin defileurile Râului Mare și al Râușorului. Mai exact, ca să-l găsiți mai ușor în drumul dumneavoastră spre istorie, la 40 km sud de Hunedoara, între Hațeg (18 km) și Sarmisegetusa (11 km). Cetatea Colț a fost ridicată pe un... colț de stâncă, de unde veghează intrarea în Defileul Râușorului, în jurul unui turn pătrat, căruia i-au fost adăugate un zid de incintă, fortificat cu alte turnuri.
„Tratament” local pentru recondiționarea fortificației, dar și a Curții Cneziale a Cândeștilor
Lăsată vânturilor și anotimpurilor după anul care ne-a eliberat spre nesimțire și indiferență față de cultura și istoria neamului, 1989, cetatea s-a degradat, dar va reveni curând în proprietatea comunei Râu de Mori, va fi intabulată în intravilanul public al localității și va fi recondiționată cu banii comunității, conducerea de partid și de stat de la București fiind prea ocupată pentru astfel de „mizilicuri”. De același „tratament” local vor beneficia și ruinele curții nobiliare din centrul comunei Râu de Mori: Curtea Cnezială a familiei Cândea, cneaz al Țării Hațegului înaintea administrației ungurești din Ardeal (care a maghiarizat numele în Kendeffy). Ridicată în secolul al XIV-lea pe ruinele unor vechi edificii românești, un ansamblu de construcții care cuprinde o clădire rezidențială, o capelă de curte, o anexă de depozitare, un grajd, o moară și o biserică-paraclis.
Familia nobiliară Kendeffy a deţinut 3 reşedinţe impunătoare în zonă: conacul amintit mai sus, din Râu de Mori, plus castelele din Cârneşti și din Sântămăria Orlea