de Cristina Tache
- Obicei cu străvechi origini celte, romane şi... creştine
La 31 octombrie, milioane de oameni din întreaga lume sărbătoresc de Halloween. În ultima noapte a lunii octombrie, peste tot în lume „apar” fantome, vrăjitoare, monştri, dar şi zâne. Spiritele morţilor se întorc în lumea celor vii. Marea Britanie, Irlanda şi Statele Unite ale Americii au făcut din această zi o sărbătoare naţională, un adevărat festival al groazei, de care cel mai mult se bucură copiii. De câţiva ani, Halloweenul se sărbătoreşte şi în România. De unde a plecat această tradiţie, ce obiceiuri sunt şi mai ales cum puteţi să vă protejaţi de spiritele neprietenoase aflaţi în cele ce urmează.
31 octombrie, ajunul „Zilei Tuturor Sfinţilor”
Cu sute de ani în urmă, celţii sărbătoreau Anul Nou la 1 noiembrie printr-un festival ce marca sfârşitul verii şi începutul perioadei întunecate şi reci, asociate morţii. Acest festival, numit „Samhain”, dura trei zile, iar oamenii se costumau cu piei şi capete de animale. Festivalul implica adeseori focuri în care erau aruncate oasele animalelor, iar oamenii încercau să alunge astfel spiritele malefice prin costumaţii cât mai înspăimântătoare. La 31 octombrie, graniţele dintre lumea celor vii şi a celor morţi dispăreau, iar spiritele bântuiau Pământul. Când festivalul era pe sfârşite, celţii îşi reaprindeau vetrele, pe care le stinseseră la începutul serii, pentru a fi ocrotiţi pe timpul iernii. Alte două influenţe asupra Halloweenului provin de la romani, care sărbătoreau Ziua Pomonei în jurul datei de 1 noiembrie, şi de la creştini, care aveau „Sărbătoarea Tuturor Sfinţilor” şi „Ziua Tuturor Sufletelor” tot la 31 octombrie şi 1 noiembrie. Termenul de „Halloween” reprezintă prescurtarea de la „All Hallow Even”, ce înseamnă „Ajunul Zilei Tuturor Sfinţilor”.
Irlandezii l-au popularizat în SUA
În secolul al IX-lea, imigranţii europeni au dus obiceiurile de Halloween pe tărâmurile americane. Credinţele şi obiceiurile etnicilor europeni s-au contopit cu cele ale indienilor americani şi au format o versiune proprie a Halloweenului. Aceasta consta în evenimente publice la care oamenii cântau şi dansau, se adunau pentru a celebra recoltele, pentru a-şi împărtăşi poveşti înfricoşătoare cu fantome şi cu morţi sau pentru a-şi prezice unii altora viitorul. De asemenea, participanţii la festivităţi îşi făceau reciproc fel de fel de răutăţi, pe seama cărora se amuzau. Spre sfârşitul secolului, în America a ajuns un nou val de imigranţi irlandezi, care au popularizat Halloweenul. Astfel, americanii au început să preia obiceiurile, să se costumeze şi să meargă din casă în casă după mâncare sau bănuţi. Aşa s-a născut celebrul „Trick or treat” (un soi de „Ne daţi ori nu ne daţi” al românilor) de astăzi.
Gulia, înlocuită cu dovleac
Legenda ce stă la baza Sărbătorii de Halloween se numeşte „Lanterna lui Jack”. Se spune că irlandezul Jack a păcălit diavolul să se urce într-un măr. Pentru a-l împiedica să-i ia sufletul, Jack a scrijelit pe trunchiul copacului semnul crucii. L-a lăsat pe diavol să coboare numai după ce i-a promis că nu îl va mai ispiti niciodată. La moartea lui Jack, acesta nu a fost primit în Rai pentru că avea prea multe păcate, dar nici în Iad, din cauza promisiunii diavolului. Astfel, Jack a fost lăsat să rătăcească prin lume cu un felinar făcut dintr-o gulie scobită în care ţinea un tăciune, care să îi lumineze calea. De aici provine binecunoscuta tradiţie a dovleacului cioplit, cu lumânări aprinse în el. Astăzi, oamenii aşază bostanii aprinşi la intrarea în casă, pentru a alunga spiritele rele.
Păcăleală sau dulciuri?
O altă tradiţie fundamentală a Halloweenului este „Trick or treat” („Vă păcălim sau ne daţi dulciuri”), un obicei practicat de copii. Aceştia merg din casă în casă şi cer dulciuri cu întrebarea „Trick or treat?”. Obiceiul îşi are originea în Anglia, unde, de „Ziua Tuturor Sfinţilor”, oamenii ofereau celor săraci plăcinte în schimbul promisiunii ca aceştia din urmă să se roage pentru sufletele morţilor familiei.
O altă sursă a acestui obicei este tradiţia irlandeză, celebrată la 1 noiembrie, ce spune că spiritele coboară pe Pământ pentru a pune stăpânire pe trupurile celor vii. Zânele bune se deghizau în oameni săraci şi mergeau din casă în casă pentru a cere ajutorul oamenilor. Cei care nu voiau să le ajute erau pedepsiţi. Astăzi, copiii cer dulciuri, iar dacă nu li se oferă fac diverse farse sau îi sperie pe oamenii zgârciţi.
Măştile fioroase sperie spiritele
Tradiţia deghizării în monştri are la bază mituri străvechi. În noaptea de Halloween, oamenii se ascundeau în case, de frică să nu fie posedaţi de spirite. Alţii, mai curajoşi, îşi puneau măşti şi costume cât mai fioroase pentru a speria fantomele. Obiceiul s-a păstrat, iar în zilele noastre, costumaţiile de Halloween reprezintă cea mai mare atracţie pentru copii, care se îmbracă în vrăjitoare, scheleţi, vampiri şi alte personaje înfiorătoare.
În acest an, marşul vârcolacilor de la Londra
Irlanda este ţara de origine a sărbătorii de Halloween. În zilele noastre, Halloweenul se celebrează cu fast pe străzile oraşelor, cu focuri mari şi artificii. În fiecare an, la Dublin au loc Festivalul şi Parada de Halloween, în cadrul cărora oamenii se îmbracă în tot felul de costume înfricoşătoare şi se plimbă prin oraş, făcând multă gălăgie, pentru a alunga spiritele rele.
Anul acesta, la 31 octombrie, în Marea Britanie va avea loc un eveniment interesant - „London Zombie Walk”, un fel de marş al vârcolacilor. Sute de oameni se vor costuma în monştri şi vor mişuna pe străzile capitalei Angliei, scoţând sunete înfiorătoare. În plimbarea lor, monştrii vor trece prin 12 baruri din oraş.
Peste Ocean, mai popular decât Crăciunul
În Statele Unite ale Americii, Halloweenul a devenit o sărbătoare mai populară chiar şi decât Crăciunul. Drept urmare, vânzările din această perioadă au depăşit orice record al celor din preajma Sărbătorilor de Iarnă. Americanii intră în spiritul sărbătorii groazei, se costumează în diverse personaje, pleacă la colindat prin vecini, se adună pe la prieteni şi spun poveşti înfricoşătoare sau merg în cinematografe, unde rulează toată noaptea filme de groază.
- Anul acesta, cele mai populare costume sunt inspirate de cântăreţul Michael Jackson şi de preşedintele american, Barack Obama
- 99% dintre dovlecii vânduţi în întreaga lume în perioada premergătoare Halloweenului sunt ciopliţi pentru noaptea groazei
Superstiţiile de Halloween sunt interesante şi haioase. În ţările în care se sărbătoreşte acest obicei, oamenii cred cu tărie în mituri şi în poveşti. Iată câteva dintre superstiţiile cele mai înfricoşătoare:
- dacă în noaptea de Halloween cineva aude paşi în urma sa nu trebuie să se întoarcă, pentru că Moartea îl urmăreşte şi îl va lua în curând;
- dacă un liliac a intrat în casă, este semn că e bântuită. Dacă liliacul înconjoară casa de trei ori, prevesteşte moartea;
- cel care ajunge la o răscruce de drumuri şi ascultă vântul va afla lucrurile cele mai importante care i se vor întâmpla în următoarele 12 luni;
- o persoană născută de Halloween poate vedea spiritele şi vorbi cu ele...;
- pentru ca spritele să nu pătrundă în casă în noaptea de Halloween, oamenii trebuie să îngroape în faţa uşii oasele unui animal sau o poză cu un animal;
- dacă flacăra unei lumânări se face albastră dintr-o dată, înseamnă că un spirit este prin apropiere;
- dacă în noaptea de Halloween o persoană poartă hainele pe dos şi merge cu spatele, la miezul nopţii va vedea o vrăjitoare pe cer;
- cei care călătoresc în noaptea de 31 octombrie trebuie să poarte în buzunar o bucată de pâine şi puţină sare, pentru a alunga spiritele şi pentru a se apăra de blestemele vrăjitoarelor!