de Roxana Istudor şi Daniel Alexandrescu

De la valuri de căldură și incendii de vegetație până la uragane mai violente ca niciodată și ploi de sute de litri pe metru pătrat în 24 de ore, evenimentele meteorologice extreme devin din ce în ce mai frecvente în întreaga lume. În timp ce multe dintre consecințele negative legate de condițiile meteorologice sunt destul de evidente, unele sunt de natură să demonstreze adevăratul impact, generalizat, uimitor, la oameni și animale, al schimbării climei.

Creșterea numărului de căsătorii forțate între copii

O echipă de cercetători de la Universitatea din Ohio, SUA, a descoperit un impact negativ surprinzător asociat cu evenimentele meteorologice extreme: crește- rea numărului de căsătorii între copii. Această concluzie se bazează pe o revizuire majoră a 20 de studii care acoperă și leagă secetele, inundațiile și alte consecințe ale schimbării climei cu creșteri ale căsătoriilor infantile. „Aceste dezastre exacerbează problemele existente de inegalitate de gen și de sărăcie, care conduc familiile spre căsătoria copiilor ca mecanism de adaptare și pentru a reduce vulnerabilitatea economică și insecuritatea alimentară cu care se confruntă o familie din cauza unui dezastru”, explică specialistul Fiona Doherty. Peste tot în lume, estimările arată că una din cinci fete este căsătorită înainte de a împlini 18 ani. De exemplu, un studiu desfășurat în Bangladesh a remarcat că în anii cu valuri de căldură care au durat mai mult de 30 de zile a crescut cu 50% posibilitatea ca fetele de 11 ani până la 14 ani să fie căsătorite forțat, procentul fiind de 30% în grupa de vârstă 15-17 ani.

Mai mulți gândaci, mai puține furnici

Temperaturile extreme au extins intervalele de acțiune pentru multe insecte invazive, de la specii de gândaci până la țânțarii purtători de malarie și de febra Dengue. Pe de altă parte, aceleași schimbări ale climei au limitat alți „invadatori”. Furnica-cu-cap-mare, una dintre cele mai invazive specii din lume, a pierdut circa 20% din intervalul climatic în care este activă și dăunătoare. Acest efect ar putea aduce o oarecare ușurare speciilor care au de suferit de pe urma furnicilor, cum ar fi păsările tropicale, ale căror pui cad frecvent pradă înfricoșătoarelor insecte. În general, populațiile de furnici din toate speciile resimt stresul generat de schimbările climatice.

Mări și oceane mai „mâloase”

Oamenii de știință prevăd că unele mări și oceane vor deveni mai tulburi și mai „mâloase”, din cauza faptului că tot mai multe sedimente și materie organică își vor face drum spre aceste ape mari, fie spălate de precipitațiile excesiv de abundente, fie derivate din topirea accelerată a ghețarilor. Acest efect va avea impact masiv asupra tuturor viețuitoarelor care depind de crucialele ecosisteme, făcând hrana mai greu de depistat și declanșând lupte și mai acerbe pentru resurse. În același timp, alte specii ar putea beneficia de acest efect, specialiștii menționând meduzele în detrimentul peștilor, așa cum s-a înregistrat în apele Norvegiei, ceea ce ar putea fi de natură să schimbe complet echilibrele biologice cunoscute.

Dispariția bacteriilor deșertului

Milioane de tipuri de bacterii prosperă sub nisipul deșertului, ajutând la prevenirea eroziunii, prin formarea de straturi groase și rezistente, numite bio-cruste, care atenuează furtunile de praf și oferă resurse pentru plantele din aceste pustiuri. Bacteriile din deșerturile reci nu pot face față căldurii generate de încălzirea globală; altele, mai adaptate la noile condiții, le pot lua locul, dar cercetătorii nu pot estima momentan ce va însemna acest lucru pentru ecosisteme. Pentru că bacteriile joacă un rol în fertilitatea solului, acestea ajută și la încetinirea deșertificării, iar înlocuirea unui tip de bacterie cu alta ar putea avea repercusiuni grave asupra răspândirii deșerturilor în întreaga lume.

Înmulțirea acceselor de furie ale oamenilor

Conform rezultatelor analizei a 56 de lucrări de cercetare, temperaturile crescute și modelele fluctuante ale precipitațiilor provoacă o creștere atât a ciocnirilor individuale între oameni, cum ar fi luptele cu pumnii, cât și a conflictelor mai mari, cum sunt războaiele. „Căldura schimbă felul în care oamenii simt și gândesc, sporind furia și făcând să crească agresivitatea”, susține specialistul Richard Larrick, de la Universitatea Duke. De altfel, înmulțirea acceselor de furie ale oamenilor a dus și la o statistică globală teribilă legată de violența în familie.

Deteriorarea mumiilor

Cele mai vechi mumii create de om nu sunt egiptene, ci aparțin populației Chinchorro, un popor de pescari care trăia de-a lungul coastei statelor Chile și Peru de astăzi. Timp de mai bine de 7.000 de ani, aceste mumii, pregătite prin umplerea corpurilor neînsuflețite cu fibre vegetale, au rămas bine conservate în deșertul Atacama, dar în ultimul deceniu, aceste remarcabile rămășițe ale priceperii unei populații străvechi au început să se deterioreze rapid. Creșterea nivelului de umiditate, cauzat de schimbările climatice, facilitează creșterea bacteriilor care consumă aceste mumii, punctează cercetătorii de la Universitatea Harvard. De asemenea, efectele schimbărilor climei pot pune presiune și pe alte artefacte istorice.

Schimbarea sexului reptilelor

Specia de șopârle numită dragonul-cu-barbă, originară din Australia, este unul dintre cele mai uimitoare exemple de efect al schimbărilor climei. Sexul embrionilor acestei specii este afectat de temperatură - când se încălzește excesiv, puii sunt preponderent femele, relatează Smithsonian Magazine. Pe lângă dezechilibrul numeric, experții atrag atenția că ouăle cu cromozomi masculini ajung să se dezvolte ca… femele dacă sunt incubate la o temperatură de 32 de grade Celsius sau mai mare, potrivit The Guardian. Ca urmare, masculii ar putea deveni din ce în ce mai rari pe măsură ce temperaturile continuă să crească, lăsând întreaga specie în pericol de dispariție. Fenomenul afectează, de asemenea, toți crocodilii, majoritatea țestoaselor și un mare număr de specii de pești.

Potrivit rezultatelor unor studii recente, broasca din specia Coquí, din Puerto Rico, face apeluri nocturne mult mai puternice, din cauza încălzirii globale

Micşorarea caprelor sălbatice

Temperaturile mai calde le-au făcut pe caprele sălbatice care trăiesc în Alpii italieni mai… mici. Exemplarele speciei Alpine Chamois cântăresc în prezent în medie cu 25% mai puțin decât în anii 1980, relatează Science Daily. Potrivit experților, acest fenomen ar putea declanșa o reacție în lanț, așa cum se întâmplă de obicei în natură: caprele mai mici vor avea nevoie de o cantitate mai redusă de hrană, vor petrece mai puțin timp căutând-o, pentru a încerca să evite supraîncălzirea, dar, în același timp, vor fi mult mai expuse riscului de a îngheța în iernile tot mai reci, tocmai din cauza reducerii dimensiunilor, arată National Geographic.