de Silviu Ghering și Adrian Barna
Spectacol! Și încă este prea sărac acest cuvânt pentru ce oferă unul dintre cele mai frumoase și sălbatice locuri din România noastră frumoasă: Cazanele Dunării. Spectacol este asaltul Dunării asupra munților care parcă vor să „stranguleze” marele fluviu, dar nu reușesc decât să-l „înfurie” în vârtejuri care dau impresia că apa „fierbe” furioasă, de unde și denumirea de „cazane”. Statistic, Cazanele Dunării se întind pe aproximativ 50 km, între localitățile Svinița, în amonte, și Orșova, în aval. Incluzând și comunele Dubova, în Cazanele Mari, și Eșelnița, la ieșirea Dunării din Cazanele Mici, la confluența râului Mraconia (istoric Mrăcunia) cu fluviul, într-un „golf” amețitor de frumos.
Decebal, peste... Iisus Hristos din Rio de Janeiro sau Colosul din Rhodos!
Chipul sculptat în stâncă al marelui rege dac Decebal este cea mai impozantă atracție turistică. Înălțimea de 55 m și lățimea de 25 m o fac cea mai mare sculptură din Europa, cu 8 metri mai mult decât celebrul Iisus Hristos care veghează Rio de Janeiro și 10 peste legendarul Colos din Rhodos. Puteți admira figura de strajă Daciei la 18 km de Orșova, între amintitele Dubova și Eșalnița. Nu pregetați să stați de vorbă cu Dumnezeu la Mănăstirea Mraconia, „moștenitoarea” străvechii Sfinte Mănăstiri Mrăcuna, înghițită de apele Dunării când s-a ridicat uriașul baraj de la Porțile de Fier. Oglinda fluviului desparte mănăstirea „de sus”, din lumea noastră, de mănăstirea de jos, din lumea apelor. Legenda spune că vechea cruce care odinioară era înfiptă pe turla mare a bisericii inițiale, a fost luată de ultimul călugăr al lăcașului și înfiptă în vârful unei stânci din apropiere...
În peștera Veteranilor a fost sanctuarul lui Zamolxe
De neratat sunt și două grote din Cazanele Dunării: peștera Veteranilor și peștera Ponicova. Prima este săpată în masivul muntos Ciucaru Mare, sub peretele Pânza Curii, cu acces numai de pe Dunăre. A fost cinstită de daci drept sanctuarul lui Zamolxe. Are 64 de metri și este în întregime fosilă. Peștera Ponicova, la circa 50 de metri de „surata” ei, este mai mare, are 1.666 de metri (sinistru număr, nu?), accesul fiind posibil și pe uscat (coborând din DN57 pe lângă podul peste Ponicova și continuând pe vale până la gura peșterii) și la nivelul actual al Dunării, cu barca.