de Mariana Borloveanu
Dincolo de semnificaţiile religioase, Paştele presupune şi respectarea de popoarele lumii a unor tradiţii - unele implicate în spiritualitate, altele de-a dreptul bizare.
Italienii sfinţesc crenguţele de măslin
În Italia, copacul ce simbolizează victoria vieţii asupra morţii este măslinul. În Vinerea Mare, în multe biserici se reconstituie ritualul spălării picioarelor. Se aleg 12 bărbaţi săraci, simbolizând cei 12 Apostoli, iar preotul, asemenea lui Iisus Hristos, le spală picioarele.
Grecii mănâncă o lipie ornată cu ouă roşii
Paştele este înălţător în bisericile greceşti, având loc manifestări de bucurie pentru Învierea Domnului, consumându-se ciorbă de miel, friptură de miel, ouă roşii şi nelipsitul Christopsomon - o pâine rotundă (lipie), ornată cu o cruce făcută din ouă roşii.
Brazilienii duc ramurile de palmier la binecuvântare
În Brazilia, Săptămâna Mare începe cu o ceremonie de binecuvântare a ramurilor de palmier. Acestea sunt împletite sub formă de cruce. În aceste zile, toată lumea mănâncă tradiţionala pacoca. În Sâmbăta Mare, un mic ritual evocă sinuciderea prin spânzurare a lui Iuda.
Ruşii sparg ouăle roşii
În Rusia, ouăle de Paşte sunt şi încondeiate, dar şi simple (roşii). Aici se obişnuieşte să se spargă ouăle folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de răstignirea Domnului Iisus Hristos. Cina de Paşte este un festin la care toţi participanţii servesc o prăjitură numită kulich, special preparată pentru această sărbătoare.
Olandezii consumă pâine dulce
Paştele în Olanda este marcat de carnavalurile ce preced perioada de post şi penitenţa. În ziua de Paşte, olandezii iau masa în familie, iar de pe mesele lor nu lipsesc ouăle frumos colorate şi florile de primăvară. Deliciul din meniul tradiţional al olandezilor este paasbroodul, un fel de pâine dulce, cu struguri şi stafide.
Egiptenii continuă cu festivalul primăverii
Copiii egipteni primesc ramuri de palmier udate cu apă sfinţită, pe care le duc acasă şi le păstrează pe întregul parcurs al anului. În cea de-a doua zi de Paşte se sărbătoreşte un vechi festival al primăverii.
Suedezii „se biciuiesc” cu ramuri de mesteacăn
În amintirea suferinţelor petrecute de Mântuitor, tinerii „se biciuiesc” în Vinerea Mare cu nuiele de mesteacăn decorate şi împodobite, iar pentru alungarea ghinionului, suedezii fac zgomote ciudate, ce zboară către zeitatea Bllkulla.
Mexicanii pun în scenă evenimente din viaţa Mântuitorului
Sărbătoarea de Paşte ţine în Mexic două săptămâni, fiind împărţită în Se-mana Santa şi Pascua. Fiecare comunitate sărbătoreşte acest eveniment în funcţie de influenţele religioase, însă cel mai emoţionant moment îl constituie punerea în scenă a evenimentelor precum ultima cină, trădarea, judecata, chiar şi răstignirea.
Englezii organizează curse
În Anglia, Sărbătorile Pascale sunt animate de festivaluri, parade şi nelipsitele ouă de ciocolată. Un sport tradiţional, practicat în cea de-a doua zi de Paşte, este rostogolitul ouălor pe un deal. Câştigător este fie cel care ajunge primul, fie cel care supravieţuieşte la cele mai multe rostogoliri.
