de Elena Şerban

Fiecare mijloc de toamnă aduce decernarea unor premii la care visează oamenii de ştiinţă din întreaga lume: Premiile Nobel. Întemeietorul acestora, omul de afaceri suedez Alfred Nobel, inventatorul dinamitei, născut la 21 octombrie 1833, a creat distincţiile pentru binele omenirii.

O ambiţie personală
Povestea acestor premii începe în anul 1893, când afaceristul suedez Nobel, care a brevetat peste 355 de invenţii, printre care cauciucul sintetic, pielea artificială şi mătasea sintetică, a luat decizia de a lăsa mare parte din uriaşa sa avere, obţinută în urma invenţiei dinamitei, în vederea alcătuirii unui premiu pentru pace, care să fie decernat o dată la cinci ani. El a sperat că în acest fel dezastrele pe care le provoca dinamita să fie uitate.
Şi, într-adevăr, după decesul inventatorului, la 10 decembrie 1896, s-a dovedit că ideea sa nu a fost doar un gând fugar. La deschiderea testamentului s-a văzut că savantul s-a răzgândit. Nu mai voia un premiu pentru pace care să fie decernat o dată la cinci ani, ci a împărţit marea sa avere după cum urmează: câte o distincţie pentru descoperirile cele mai însemnate în domeniul fizicii, chimiei, medicinei, un premiu pentru cea mai bună operă literară şi unul pentru pace. Afaceristul a sperat ca acesta din urmă să se acorde celui care a lucrat cu succes la înfrăţirea popoarelor, la reducerea înarmărilor, indiferent de naţiunea din care face parte.

Testamentul a fost contestat de urmaşi
„Banul e ochiul dracului”, spun românii. Cam aşa a fost şi cu urmaşii suedezului, care sperau că acesta le va lăsa moştenire întreaga sa avere. Şi bogăţia lui Nobel nu era deloc de lepădat: era vorba, la vremea respectivă, de aproximativ 30 de milioane de coroane de aur. Era normal ca urmaşii să conteste testamentul industriaşului. Astfel, deşi nu avea copii, rudele mai îndepărtate au atacat actul în judecată. Savantul însă a fost prevăzător: le-a lăsat şi lor câte ceva, adică 1 milion de coroane în aur. Mai mult, la scrierea testamentului, Nobel a luat ca martori doi concetăţeni care au adeverit în faţa tribunalului că afaceristul era în deplinătatea facultăţilor mintale. De asemenea, cei doi au afirmat sub jurământ că Alfred declarase şi în faţa lor că ultima sa dorinţă era aceea de a-şi folosi averea pentru crearea unei fundaţii cu caracter umanitar.

Voci nemulţumite
De-a lungul anilor, au existat numeroase voci care au susţinut că premiile nu sunt acordate pe drept. Chiar cei doi suedezi care au fost martori la scrierea testamentului au afirmat că savantul şi-ar fi dorit de fapt ca banii să ajungă la cercetătorii care nu aveau posibilităţi materiale. Unul dintre martori ar fi declarat în faţa tribunalului: „Consider că fac parte din familia mea adevărată numai acei oameni care lucrează ca şi mine. Nu vreau să vin cu averea mea în ajutorul unui om de acţiune care, de fapt, nu are nevoie de ea, ci în ajutorul unui visător, a unui idealist, oameni care atât de greu îşi fac loc în viaţă”.

Nobel şi Ig Nobel
Dacă cercetătorii cu rezultate deosebite sunt premiaţi cu Nobel, există şi premii care îi recompensează pe cei care îşi dedică timpul unor descoperiri… nefolositoare. Anul acesta, lista de premii Ig Nobel îi cuprinde pe:
- Olandezii Simon Rietveld şi Ilka van Beest, pentru că au demonstrat că simptomele astmului se diminuează considerabil în timpul unei curse pe patine cu rotile;
- Alessandro Pluchino şi colegii săi de la Universitatea Catania, din Italia. Motivul? Au demonstrat matematic faptul că organizaţiile s-ar descurca mult mai bine şi ar fi mai eficiente dacă şi-ar promova managerii pe criterii aleatorii;
- Toshiyuki Nakagaki şi colegii săi, care au folosit cofraje din nămol pentru a ghida un tren care merge pe pământ;
- Lianne Parkin a demonstrat că oamenii cad mai rar pe gheaţă dacă poartă şosete rulate peste pantofi;
- Richard Stephens a confirmat că înjurăturile diminuează durerea;
- Manuel Barbeito, pentru demonstraţia că microbii se lipesc de firele de păr din barbă;
- Un grup de cercetători englezi şi mexicani, pentru că au studiat maladiile respiratorii ale balenelor;
- O echipă de cercetători chinezi a primit Ig Nobel pe 2010 pentru Biologie, după ce a demonstrat ştiinţific faptul că liliecii obişnuiesc să practice sexul oral.
În cazul premiilor Ig Nobel, discursurile premianţilor sunt limitate la un minut. Dacă se depăşeşte timpul , o copilă în vârstă de 8 ani care îndeplineşte rolul de maestru de ceremonii îi spune premiatului: „Opreşte-te, te rog, pentru că mă plictisesc”.

- Primele Premii Nobel au fost acordate la 10 decembrie 1901, după moartea autorului lor. Ele constau din: o medalie, o diplomă şi o sumă de bani, care la început a fost în valoare de 40.000 de dolari, iar apoi a crescut la 1.000.000 de dolari

Distincţie refuzată

Au fost situaţii în care Premiul Nobel a fost refuzat. Printre cei care au recurs la un asemenea gest se numără Jean-Paul Sartre, distins în 1964 cu Nobel pentru literatură, şi Le Duc Tho, distins în 1973 cu Nobelul pentru pace. De asemenea, patru laureaţi au fost obligaţi de autorităţile statelor lor să nu intre în posesia premiului: este vorba despre trei germani (Richard Kuhn, Adolf Butenandt şi Gerhard Domagk), cărora Adolf Hitler le-a interzis premiul, şi Boris Pasternak, laureat cu Nobelul pentru literatură în 1958, care a fost forţat de autorităţile sovietice să îl refuze.

Câştigătorii din 2010

Sezonul Premiilor Nobel pe 2010 a debutat săptămâna trecută. Primul premiu acordat a fost luni, 4 octombrie, pentru medicină. Cercetătorul britanic Robert Edwards a fost recompensat pentru descoperirile sale în domeniul fertilizării in vitro.
O zi mai târziu, oamenii de ştiinţă de origine rusă Andre Geim şi Konstantin Novoselov au primit premiul pentru fizică în urma descoperirii grafenului, un material cu o structură bidimensională, obţinut din grafit.
Miercuri a venit rândul chimiei - americanul Richard F.H. şi japonezii Ei-Ichi Negishi şi Akira Suzuki au fost recompensaţi pentru cercetările lor din domeniul sintezei organice.
Comitetul Nobel a decis să-i acorde joi premiul pentru literatură pe 2010 scriitorului peruan Mario Vargas Llosa, în vârstă de 74 de ani, pentru „cartografierea structurilor puterii, pentru descrierile sale pătrunzătoare care vorbesc despre rezistenţa individului, revolta şi eşecul său”.
Premiul pentru pace - singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel - a fost decernat disidentului chinez Liu Xiaobo pentru lupta sa lungă şi nonviolentă pentru drepturile fundamentale ale omului în China. În prezent, Liu este prizonier într-o închisoare chineză.
Premiul Nobel pentru economie va ajunge în posesia americanilor Peter Diamond (Institutul pentru Tehnologie din Massachusetts), Dale Mortensen (Universitatea Northwestern) şi a britanicului de origine cipriotă Christopher Pissarides (Şcoala Londoneză de Economii şi Ştiinţe Politice), pentru munca lor care explică felul în care „şomajul, locurile de muncă vacante şi salariile sunt influenţate de reglementări şi politic”.

- Se spune că Nobel nu ar fi fost de acord să decerneze un premiu pentru matematică deoarece iubita sa l-ar fi înşelat cu un… matematician. Geniile din această ramură primesc, în schimb, medalia „Fields“.