de Veronica Zărescu
Cercetătorii au descoperit că, la fel ca şi degetele de la mâini, limba prezintă caracteristici unice specifice fiecărui individ în parte. De fapt, unii au propus deja ca amprenta limbii să fie folosită la identificarea oamenilor, existând mai multe avantaje. Dacă amprentele digitale se pot falsifica uşor, folosind urmele lăsate de victimă pe pahare sau clanţă, limba este bine protejată în interiorul gurii, aşa că este aproape imposibil să-i falsifici cuiva amprenta.
Înlocuim 50 kg de piele într-o viaţă
Oamenii „năpârlesc” la fel ca animalele. Pe lângă faptul că pierdem un număr de fire de păr în fiecare zi, şi pielea ni se regenerează, iar celulele moarte sunt eliminate. Oamenii de ştiinţă estimează că se înlocuiesc aproximativ 700 de grame de piele pe an şi aproape 50 de kilograme într-o viaţă.
Un bebeluş are mai multe oase decât un adult
Explicaţia pentru care un bebeluş are mai multe oase decât un adult este că pruncul are craniul format din mai multe bucăţi la naştere, pentru a putea trece mai uşor prin vaginul mamei. Uneori, oasele craniului se suprapun, iar cutia craniană se micşorează, făcând naşterea mai uşoară. Un al doilea motiv este acela că în primii ani de viaţă creierul creşte foarte mult şi o cutie craniană „dintr-o bucată” ar deveni în scurt timp neîncăpătoare. Jumătate din dezvoltarea totală a capului are loc în primul an de viaţă.
Femeile însărcinate au cel mai bun miros
Din cauza hormonilor activaţi de prezenţa unei sarcini, gravidele au simţul mirosului mult mai dezvoltat decât ceilalţi oameni. Se presupune că greţurile de dimineaţă sunt legate de mirosul puternic al viitoarelor mămici. S-a observat că femeile care s-au născut fără simţul mirosului nu suferă de greţuri când sunt însărcinate. Nasul omului poate să identifice şi să îşi amintească aproximativ 50.000 de mirosuri. Desigur, este o abilitate de care majoritatea oamenilor nu au nevoie, aşa că numai un nas bine antrenat (de exemplu al unui parfumier) poate să o folosească cu adevărat. Oricum, nasul uman nu este cel mai sensibil. Dacă omul are doar 3 cmp de celule olfactive, unele rase de câini au 150 cmp de asemenea celule.
Sforăitul poate fi asurzitor
În a doua jumătate a vieţii, 60% dintre bărbaţi şi 40% dintre femei încep să sforăie. Deşi poate fi o problemă şi pentru ei, cei mai afectaţi sunt partenerii de viaţă. În general, zgomotul unui sforăit ajunge la 60 de decibeli, adică nivelul unei conversaţii normale. Totuşi, cei cu corzi vocale mai puternice pot să emită un sforăit care atinge 80 de decibeli, aceeaşi intensitate a zgomotului pe care o produce un pichamăr spărgând asfaltul.
- Un zgomot care sare de 85 de decibeli e periculos pentru urechea umană, existând pericolul de pierdere a auzului.