de Elena Şerban

Inventatorul motorului cu motorină, Rudolf Diesel, s-a născut la 18 martie 1858, într-o familie de nemţi stabiliţi la Paris, Franţa. În copilărie a fost obligat să se mute pe teritoriul actual al Germaniei din cauza războiului franco-prusac. Ajuns la Augsburg, micul Rudolf a crescut în familia unchiului său, de la care a prins pasiunea pentru tehnică. A devenit inginer după ce a absolvit cursurile Politehnicii Regale din München, în 1880.

După absolvire se mută la Paris şi lucrează împreună cu profesorul său de la Universitate, Carl von Linde, la construcţia unui „bunic” al frigiderului.

În 1883 se însoară cu Martha Flasche, împreună cu care a avut trei copii: Rudolf Jr, Heddy şi Eugen. După şapte ani de locuit în Paris, familia Diesel se mută la Berlin. Aici, începe o serie de experimente pentru a crea un motor care să funcţioneze cu vapori de amoniac. În timpul testelor are loc o explozie, şi Rudolf, grav rănit, a fost obligat să petreacă luni în şir în spitale.
Nemulţumit că preţul benzinei, combustibilul cu care funţionau în acea vreme toate motoarele, era mare, Diesel a decis să inventeze un alt motor. Şi a reuşit. El este „tatăl” motorului cu combustie internă care funcţiona cu motorină.

De teamă că invenţia ar putea reprezenta interes pentru ţările străine, autorităţile germane l-au avertizat pe Rudolf că nu poate pune la dispoziţie motorul oricui. Mai mult, Diesel a fost ameninţat că, dacă va vinde patentul, va fi judecat pentru crimă de înaltă trădare. Rudolf ignoră avertismentul. Să aibă asta legătură cu decesul său? Multă vreme aşa s-a speculat. Cert este faptul că la 29 septembrie 1913, inventatorul a decis să facă o vizită la Londra, cu vaporul, pentru a participa la şedinţa unei companii care cumpărase patentul motorului. Numai că, în acea noapte, ceva s-a întâmplat, şi Diesel a dispărut de la bordul vaporului. Trupul său a fost găsit 15 zile mai târziu, de un grup de pescari, plutind pe apă.