de Elena Şerban
- Erik Weisz, cunoscut de întreaga lume ca Harry Houdini, a venit pe lume la 24 martie 1874
Întrebaţi care este cel mai mare iluzionist sau magician al tuturor timpurilor, iar cei mai mulţi oameni, mai ales cei trecuţi de prima tinereţe, vor răspunde: Houdini. Evreu născut la Budapesta, la data de 24 martie 1874, a reuşit să devină cel mai cunoscut iluzionist al lumii, în ciuda faptului că s-a născut atât de departe de America, „Tărâmul făgăduinţei”. Marele noroc al magicianului, al cărui nume real era Erik Weisz, a fost că tatăl său a luat decizia de a se muta cu familia în Statele Unite ale Americii. Se întâmpla asta când viitorul iluzionist avea doar 4 ani.
Inspirat de o carte
Spre norocul familiei Weisz, tatăl, de profesie rabin, şi-a găsit repede o sinagogă în care să slujească în America. Pentru că erau puţini bani, Erik a renunţat la şcoală. În timp ce practica diverse activităţi pentru a-şi ajuta familia, băiatul a citit o carte care îi va schimba viaţa. Era vorba despre amintirile lui Jean Eugene Robert-Houdin, un magician francez care făcuse carieră în acea epocă. Acela a fost momentul în care Erik a decis să devină iluzionist.
A început prin a-şi schimba numele. A ales să se cheme Harry Houdini. Harry de la prenumele unui alt mare magician, Harry Kellar, pe care îl admira, iar Houdini, de la preferatul său. Aflase el, greşit de altfel, că sufixul „i”, adăugat la Houdin, va însemna „cel care seamănă cu Houdin”.
Se spune că în spatele fiecărui bărbat puternic se află o femeie şi mai puternică. Aşa era şi cazul lui Houdini. Unul dintre cele mai bune lucruri pe care le-a făcut magicianul a fost să se căsătorească. Iar decizia de a se însura cu Wilhelminia Beatrice Rahner - „Bess”, la 22 iunie 1895, a fost una cât se poate de inspirată. Cântăreaţă şi dansatoare, aceasta i-a fost aproape lui Harry în tot ce a visat acesta să facă. I-a permis aproape orice, i-a fost cea mai bună prietenă, l-a susţinut când i-a fost greu. Gurile rele au afirmat multă vreme că Bess a fost atât de permisivă deoarece nu i-a putut oferi copii.
A ales să şocheze
Primele numere cu care Houdini a atras atenţia oamenilor din toată America au fost trucurile cu cărţi de joc. Apoi a încercat şi lucruri noi, pe care le exersa până la epuizare. În scurt timp şi-a dat seama că va deveni arhicunoscut doar dacă va executa numere speciale, şocante, care chiar i-ar pune viaţa în pericol. Şi a început să facă să dispară animale. Unul dintre ele a fost un elefant uriaş, cu tot cu dresor, pe care l-a făcut „evaporizat” în faţa a mii şi mii de oameni, pe hipodromul din Londra. Se întâmpla la sfârşitul anilor 1898-1899.
La începutul anului 1900 a plecat în turneu în Europa, alături de soţia sa. Trucurile deosebite, dar mai ales faptul că îşi risca viaţa pentru a-i încânta pe spectatori l-au făcut rapid ultracunoscut. Toată lumea se înghesuia să îl vadă, astfel că, în scurt timp, numele său a făcut înconjurul Europei. Succesul i-a asigurat şi siguranţă financiară, devenind unul dintre cel mai bine plătiţi artişti din lume.
Cele mai tari trucuri din lume
Succesele sale nu au fost obţinute bătând din palme. La fel ca în sport, în spatele celor câteva minute de spectacol stăteau sute şi mii de ore de antrenamente. De asemenea, pentru a primi reputaţia de „Regele cătuşelor” (pentru că desfăcea orice se încuia cu o cheie), a studiat luni în șir tot ce însemna lacăt, cătuşe, broaşte sau lanţuri. Nici cămăşile de forţă nu îi rezistau. O altă specialitate a lui Houdini erau evadările. Mai bine zis, magicianul reuşea să se elibereze, prin mijloace numai de el ştiute, din locuri periculoase. Astfel, în 1906, a fost închis într-un cufăr, legat cu lanţuri şi aruncat de pe un pod în Golful San Francisco. A scăpat nevătămat.
Celula chinezească de tortură
De departe, unul dintre cele mai periculoase şi mai şocante spectacole era cel în care Houdini scăpa din Celula chinezească de tortură. Ce presupunea în fapt spectacolul? Houdini era introdus legat, cu capul în jos, într-un acvariu uriaş plin cu apă. Magie, ajutor supranatural sau doar muncă şi scamatorie? Oricare dintre ele sau toate la un loc. Ceva îl ajuta să iasă din orice încurcătură, şocând astfel orice privitor.
Viaţă senzaţională, moarte banală
„Ăsta nu o să moară în patul lui”, spun românii despre un om care îşi trăieşte viaţa la maximum. Ei bine, în cazul lui Houdini, care a împins curajul până dincolo de limitele normalului, nu a fost deloc aşa. Deşi mulţi admiratori au creat legenda conform căreia magicianul a murit pe scenă, în timpul unui spectacol, nu a fost chiar aşa. El a murit în urma unei peritonite, la 31 decembrie 1926, într-un spital din Detroit, Michigan. Cu câteva zile înainte, în timpul unei reprezentaţii, un spectator i-a tras un pumn zdravăn în abdomen, pentru că aşa era spectacolul. Doar că, de data aceasta, pumnul a făcut prăpăd. Pentru că era deja în vârstă de 52 de ani, muşchii abdomenului nu mai erau chiar tineri, iar pumnul a „pătruns” adânc. Houdini suferea atunci şi de o apendicită netratată. În acest context, medicii nu au găsit nimic surprinzător în decesul magicianului.
Testamentul său, ignorat de propriul frate
Minuţios în viaţa de zi cu zi, Houdini şi-a pregătit cu atenţie şi propriul testament. Astfel, în deplinătatea facultăţilor mintale, el a cerut ca echipamentul şi toate hârtiile cu tehnicile folosite la trucurile şi scamatoriile sale să rămână fratelui său şi, după moartea acestuia, să fie arse. În ciuda testamentului, fratele lui Harry, magician la rândul său, nu a ars nimic, iar toate obiectele se află acum la un muzeu dedicat lui Houdini. Deşi însemnările au ajuns la muzeu, nici acum nu se cunoaşte modul în care erau realizate multe dintre evadările spectaculoase care au uimit lumea.
La un moment dat al vieţii sale, Houdini a crezut în forţe supranaturale, iar după moartea mamei sale a încercat să ia legătura cu aceasta. A apelat în acest sens la diverse persoane care se lăudau cu astfel de capacităţi. Dându-şi seama că toţi sunt şarlatani, şi-a dedicat o bună parte din vreme dându-i în vileag. Ba mai mult, i-a demascat în presă pe mulţi dintre cei care se ocupau cu şmecherii de acest gen. Din acest motiv, a pierdut prietenia lui Sir Arthur Conan Doyle (creatorul lui Sherlock Holmes), care credea în spiritism cu toată fiinţa sa.
Ştiaţi că... se spune că în timp ce se afla în Anglia, Houdini a fost vizitat de un grup de spărgători, care i-ar fi promis o sumă uriaşă de bani pentru a-i învăţa cum să desfacă orice încuietoare din lume.