de Elena Şerban
- Din Queens în Cosmos, de la sărăcie la celebritate
La 28 aprilie 2001, un american devenea primul om care călătorea în spaţiu în scop turistic. Dennis Anthony Tito a plătit pentru cele aproape opt zile petrecute la bordul navetei spaţiale Soiuz TM-32 aproximativ 20 de milioane de dolari. „A meritat fiecare bănuţ. A fost ca în Paradis”, a declarat americanul la revenirea de pe orbită. El nu ar da înapoi să mai participe la o astfel de aventură.
A lucrat în laboratoarele NASA
Deschizător de drumuri în ceea ce priveşte turismul spaţial, Dennis Anthony Tito a parcurs un drum anevoios între copilăria petrecută în Queens, cartier periferic şi cam sărac al New Yorkului, şi statutul de miliardar. Născut la data de 8 august 1940, într-o familie de imigranţi italieni, a fost obligat să muncească mult mai mult decât colegii săi de joacă. Pentru a-şi depăşi condiţia modestă, de copil italo-american din Queens, Dennis nu a dat înapoi de la nimic. Într-un interviu acordat prestigioasei reviste americane „Powermagasines” declara că, într-adevăr, începuturile sale în viaţă au fost destul de modeste: „Părinţii mei au fost imigranţi din Italia. Tatăl era tipograf, iar mama, croitoreasă. Nu aveam nimic. Doar visuri. Şi unul dintre ele era să ajung în spaţiu”.
Spre deosebire de majoritatea copiilor care doar declară că vor să devină cosmonauţi, Dennis s-a ţinut de cuvânt. Şi a luat-o pas cu pas. Astfel, a devenit licenţiat în Ştiinţe Astronautice şi Aeronautice la Universitatea din New York şi apoi masterand în ştiinţele ingineriei. A lucrat apoi la un proiect în cadrul laboratoarelor NASA.
A făcut avere din previziuni în afaceri
În ciuda faptului că se pregătea să devină astronaut, Tito a făcut avere graţie unei companii specializate în managementul investiţiilor. Ingenios şi muncitor, el a pus la punct un sistem care calculează matematic riscul unei afaceri. A avut un succes atât de mare, încât în prezent el serveşte o clientelă internaţională ale cărei active însumează nu mai puţin de 12,5 miliarde de dolari. La 40 de ani era deja milionar.
Averea pe care a strâns-o de-a lungul anilor, şi care este estimată la peste 200 de milioane de dolari, l-a „cocoţat” în topul celor mai bogaţi oameni din lume. Loc în care Tito nu a uitat că visa să ajungă la stele. În acest sens, a făcut o ofertă celor de la NASA, propunându-le, contra cost, să le fie astronaut de ocazie. Oficialii s-au arătat la început uimiţi de propunere, dar, după ce şi-au revenit din uluială, au refuzat. Răspunsul l-a dezamăgit pe Dennis, dar nu l-a făcut să cedeze. A făcut cercetări despre cine ar mai fi putut să-i ducă la îndeplinire visul şi a ajuns la… Moscova. Mai capitalişti decât americanii, ruşii au văzut oportunitatea şi, împinşi de la spate de unele probleme financiare, au spus „Da!”.
După şase luni de antrenamente şi mai sărac cu 20 de milioane de dolari, Tito a ajuns în spaţiu. Era 28 aprilie 2001.
De 128 de ori în jurul Pământului
În timpul celor 7 zile, 22 de ore şi 4 minute, cât a durat călătoria lui Dennis cu naveta Soiuz, afaceristul a făcut de 128 de ori înconjurul Terrei. A efectuat o serie de experimente care i-ar fi fost de ajutor în dezvoltarea propriei afaceri.
Omul de afaceri a aterizat pe Pământ la 6 mai 2001, la Cosmodromul Baikanor din Kazahstan. La revenire, Dennis s-a declarat surprins de notorietatea pe care a căpătat-o peste noapte. „Când am plecat eram un milionar ca mulţi alţii. Când am revenit eram o celebritate internaţională. Spre norocul meu m-am pregătit timp de peste 40 de ani pentru ziua când voi reveni din spaţiu, aşa că am ştiut cum să gestionez totul”, a declarat americanul. „Este adevărat însă că, de câte ori mă gândesc la faptul că am fost în spaţiu, zâmbesc”, a completat el.
Acum, la mai bine de zece ani de la acest zbor, Tito a declarat că scopul său este de a face parte din industria turismului spaţial. „Tot ce îmi doresc este să ajut dezvoltarea turismului spaţial atât de mult, încât toată lumea, publicul larg, să poată beneficia”.
Familie discretă
Iubitor de maşini rapide, „pe care le conduc încet”, după cum declară Dennis, milionarul locuieşte într-o locuinţă impresionantă din Pacific Palisades (Los Angeles). O altă pasiune a sa este muzica, el luându-şi în călătoria spaţială nouă CD-uri. „Am avut la mine de la Beatles la Andrea Bocelli”, a afirmat Tito.
A fost căsătorit mai mulţi ani cu Suzane, cu care are trei copii (o fiică şi doi băieţi). Cei doi au divorţat amiabil, la scurtă vreme după ce au terminat de construit casa din Los Angeles, deoarece femeia a afirmat că nu se putea obişnui sub nicio formă cu locuinţa. Aceasta are o suprafaţă de aproximativ 2.800 de metri pătraţi şi pare a fi cea mai mare din Los Angeles.
După experienţa reuşită a lui Dennis Tito, tot mai mulţi oameni (miliardari, în general) au ales să petreacă o vacanţă în Cosmos. Printre aceştia se numără sud-africanul Mark Shuttleworth (2002), americanul Greg Olsen (2005), americanca de origine iraniană Anousheh Ansari (2006), americanul de origine maghiară Charles Simonyi (2007) şi americanul Richard Garriott. În 2009, cel care a ajuns să privească Terra de la o altitudine de peste 100 km, a fost canadianul Guy Laliberte. Numele său nu este la fel de cunoscut precum cel al companiei pe care a creat-o: Cirque du Soleil. De altfel, el a purtat în cea mai mare parte a călătoriei un nas roşu, de clovn.
Supermodelul olandez Doutzen Kroes este unul dintre cei o sută de oameni selecţionaţi de o companie olandeză de turism spaţial pentru a zbura în Cosmos în 2014. Frumoasa de la Victoria’s Secret va fi unul dintre primii pasageri ai companiei Space Expedition Curacao. În vârstă de 26 de ani, Kroes este ambasador al Dance4Life, un program de educare a tinerilor despre SIDA şi HIV.
Ştiaţi că... la 12 aprilie 1961, primul pământean părăsea spaţiul terestru. Era sovieticul Iurii Gagarin.
Inedit! De-a lungul anilor, nu doar oamenii au fost trimişi în spaţiu. O serie de reprezentanţi ai regnului animal s-au bucurat de privilegiul de a vedea Terra de sus. Printre aceştia, şoareci, porci de Guineea, tritoni, dar şi pisici, şobolani sau câini.
De reţinut! O călătorie în spaţiu costă în prezent peste 35 de milioane de dolari.