de Dana Purgaru
- Expoziţia permanentă a fost modernizată şi va cuprinde exponate noi, într-o prezentare de ultimă generaţie
Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa din Capitală, unul dintre cele mai vechi şi apreciate muzee de la noi din ţară, îşi va redeschide porţile la 17 septembrie, după ce acestea au fost închise publicului la 5 ianuarie 2009.
La „reinventare”a lucrat o armată de specialişti
„Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa se pregăteşte de redeschiderea expoziţiei permanente. Din data de 17 septembrie, muzeul aşteaptă cu drag vizitatorii să-i calce pragul”, se arată în mesajul postat pe site-ul www.antipa.ro. Lucrările de modernizare a expoziţiei permanente au debutat la începutul anului 2009, clădirea fiind închisă pentru public în tot acest timp. Acum, cei care vor trece pragul instituţiei vor putea viziona exponatele binecunoscute ale muzeului, într-o altă formă de expunere. „La început de secol al XX-lea, doctorul Antipa a oferit Capitalei, României şi lumii realizările sale muzeologice avangardiste, printre care se numără dioramele, primele realizate la Bucureşti, şi a creat un model pentru alte mari muzee din lume. Acum, ne-am reinventat, ne-am modernizat cu ajutorul unei armate de oameni formată din 25 de specialişti ai noştri şi arhitecţi, designeri, ingineri constructori şi IT-işti, totul într-o atmosferă de creativitate”, ne-a declarat doctor Dumitru Murariu, directorul instituţiei. „Este un muzeu în muzeu, care cuprinde toate colecţiile împărţite pe etaje şi pe categorii, dar şi piese foarte vechi, alcătuite de Grigore Antipa, căruia i-am realizat aici şi un gen de casă memorială. Avem 67 de info touch-uri, patru locuri unde se vor face proiecţii de filme documentare, două săli pentru tineret, sunete, lumini speciale ce vor pune în valoare obiectele, multe alte mijloace multimedia, dar şi o cafenea culturală, ce este o altă noutate”, a completat specialistul.
Fondat de fratele domnitorului Alexandru Ghica
Istoria Muzeului Grigore Antipa începe acum 177 de ani. La 3 noiembrie 1834, prin decretul princiar 142, semnat de domnitorul Alexandru Ghica, a fost fondat „Museul National” din Bucureşti. Iniţiativa a aparţinut fratelui domnitorului, banul Mihalache Ghica, „mare vornic al trebilor dinlăuntru”. El a fost şi primul donator important al nou-înfiinţatului muzeu, oferind noii instituţii culturale o colecţie de 1.250 de monede greceşti, romane şi bizantine, o colecţie de 150 de minerale, una cuprinzând 213 cochilii de moluşte şi un important număr de peşti, păsări, mamifere şi fosile.
Primul director a fost Carol Wallenstein de Vella, cetăţean austriac de origine croată. În 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Administrarea şi Organizarea Muzeului de Istorie Naturală din Bucureşti.
Unul dintre momentele de cumpănă în istoria acestuia a fost incendiul din 1884, izbucnit în clădirea Universităţii, ce adăpostea importantele colecţii.
Clădirea actuală a fost inaugurată în 1908
La 1 aprilie 1893, Take Ionescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, a hotărât numirea lui Grigore Antipa în funcţia de director al secţiei de zoologie a muzeului, iar acesta va conduce instituţia timp de 51 de ani.
După ce a activat în clădiri precum Colegiul Sfântul Sava, Palatul Academiei, Universitate sau Casa Porumbacu, din 1904 până în 1906 are loc ridicarea noii clădiri destinată muzeului, în capătul Şoselei Kiseleff, lângă Piaţa Victoriei. Proiectul a fost realizat de inginerul Mihail Rocco, după indicaţiile lui Grigore Antipa, iar faţada a fost proiectată de arhitectul Grigore Cerchez.
Inaugurarea oficială a Muzeului Grigore Antipa în actualul sediu a avut loc în prezenţa Regelui Carol I, a Prinţului Ferdinand şi a Prinţesei Maria, la 24 mai 1908. Cu această ocazie au fost deschise pentru vizitare 16 săli, dintre care una cuprindea patru diorame biogeografice create de Grigore Antipa, printre primele realizate în lume, ce au servit drept model pentru multe alte muzee din ţară şi din străinătate, datorită calităţii lor. Acestea sunt prezentări expoziţionale, ecologice şi biogeografice, în care speciile de plante şi animale sunt montate pe substraturi şi în decoruri ce imită mediul lor natural de viaţă.
La 23 mai 1933, prin decret regal, Carol al II-lea a hotărât actualul nume al muzeului.
Un trecut greu încercat
Clădirea a avut de suferit de pe urma cutremurului devastator din 1940, dar şi a raidurilor de bombardament din cursul celui de-Al Doilea Război Mondial. În 1949, după ce a fost renovată, instituţia a fost redeschisă publicului, urmând ca o nouă renovare să aibă loc în 1957, însă catastrofalul cutremur de la 4 martie 1977 a afectat foarte grav atât construcţia, cât şi colecţiile. În urma unui efort susţinut, muzeul s-a redeschis complet la 20 noiembrie acelaşi an, după opt luni şi jumătate de muncă asiduă, iar cea mai recentă lucrare de consolidare s-a petrecut între anii 1996 şi 2001, când sălile au fost refăcute pe rând.
Actualul director al muzeului, doctor Dumitru Murariu, a fost numit în această funcţie la 1 noiembrie 1988.
Între 20 noiembrie 1973 şi 5 februarie 1974 a avut loc prima expediţie ştiinţifică peste hotare organizată de Muzeul Grigore Antipa. Aceasta a fost condusă de doctor docent Mihai Băcescu, iar în cursul ei au fost colectate din Tanzania numeroase specii de animale ce au îmbogăţit colecţiile existente.
Următoarea expediţie importantă s-a desfăşurat între 16 februarie şi 21 iunie 1991, în Indonezia. Cei patru specialişti ai muzeului care au participat la aceasta au colectat un material zoologic deosebit de bogat şi variat.
Între 11 aprilie şi 12 iulie 1994 a avut loc o nouă expediţie a Muzeului Grigore Antipa, în Brazilia.
Actualul patrimoniu al instituţiei este format din colecţii zoologice, de minerale şi roci, paleontologice şi etnografice. În urma colectărilor realizate de specialişti din ţară şi din străinătate, a donaţiilor şi achiziţiilor, colecţiile au sporit permanent, astfel că, în prezent, ele cuprind peste două milioane de piese.
- La 23 mai 1933, Carol al II-lea a hotărât actualul nume al muzeului. La 9 martie 1944, Grigore Antipa s-a stins din viaţă la vârsta de 77 de ani. A condus instituţia timp de 51 de ani.
- Valoarea lucrărilor de modernizare din acest an a fost de 13 milioane de euro, fiind acoperită de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional.
- Preţul unui bilet de intrare este 20 de lei pentru adulţi, 10 lei pentru pensionari şi 5 lei pentru copii.