de Nicoleta Ghighilicea
- Un voiaj în Cosmos costă acum aproape 40 de milioane de dolari
Companiile private sunt într-o competiţie acerbă pentru construirea navetelor capabile să facă zboruri suborbitale pentru turişti, dar mai ales să ajungă pe Staţia Spaţială Internaţională. Un pas important a fost făcut în urmă cu trei ani, când Space X a devenit prima firmă privată din lume care a lansat cu succes o rachetă proprie pe orbita Pământului.
Falcon 1, întâia rachetă particulară dincolo de atmosferă
Plasarea pe orbită a rachetei Falcon 1, la 28 septembrie 2008, a fost un moment istoric, ce a marcat începutul explorării comerciale a spaţiului. Dar chiar şi atunci succesul nu a fost deplin. Falcon 1 a zburat până la altitudinea de 300 km, însă a avut o defecţiune şi s-a dezintegrat. Era a patra lansare, după trei încercări nereuşite, din cauza unor probleme tehnice. Prima dată a fost în 2006, când racheta a eşuat la un minut după decolare, pentru că a avut o scurgere de combustibil. A doua oară, în 2007, tehnicienii au pierdut controlul rachetei la doar cinci minute după ce ajunsese în spaţiu. La al treilea test, în august 2008, zborul s-a întrerupt la trei minute de la decolare. Racheta Falcon 1 a fost concepută să transporte pe orbită o încărcătură de o tonă, dar pentru a face faţă competiţiei trebuia să poarte greutăţi de zece ori mai mari. Ulterior a fost retrasă din funcţiune, iar compania a construit alte modele.
Falcon 9 şi Dragon, noile realizări
La doar un an de la marele succes, un alt zbor istoric, cel al rachetei Falcon 9, pregătea calea spre îndeplinirea planului ambiţios al companiei. Destinată transportului de marfă şi de astronauţi pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS), Falcon 9 a fost construită să ducă o încărcătură de 12 tone. După încă un an, un nou proiect a devenit realitate, Space X fiind prima companie privată din lume care a lansat o capsulă spaţială, numită Dragon, care poate purta şapte astronauţi şi echipamente la bordul ISS. Transportată de racheta Falcon 9, capsula a fost plasată pe orbită, iar după câteva ore a fost recuperată din Oceanul Pacific. A fost un zbor demonstrativ fără echipaj uman. Un moment de cotitură pentru companie va fi la 30 noiembrie anul acesta, când este programată andocarea capsulei la ISS. În paralel, specialiştii de la Space X lucrează la un alt proiect pe care l-au anunţat în urmă cu câteva luni: cea mai mare rachetă creată vreodată (cu excepţia rachetei Saturn V), ce va putea plasa pe orbită sarcini de 53 de tone.
Space X, cel mai bun partener pentru NASA
Toate acestea sunt posibile datorită unui contract de 1,6 miliarde de dolari pe care compania îl derulează cu NASA, din 2008, prin care va putea efectua 12 zboruri spre SSI, până în 2016, pentru transportul de astronauţi şi materiale. Nu este singura corporaţie sprijinită de agenţia guvernamentală, dar ea are o poziţie de lider în această cursă spaţială, pentru că deţine o rachetă proprie şi o capsulă funcţională, în timp ce alte companii au doar machetele.
Din cauza costurilor prea mari, anul acesta, NASA şi-a încheiat programul de explorare a spaţiului, după 30 de ani de la începerea lui. În luna iulie a fost ultimul zbor din istorie al unei navete spaţiale a agenţiei. Până când vehiculele private vor fi pregătite să le înlocuiască pe cele guvernamentale, cosmonauţii vor putea să zboare în spaţiu numai cu rachetele Soyuz, singurele capabile să ajungă pe ISS, care însă au avut unele eşecuri în ultimul timp. Criticii NASA spun că renunţarea la navetele spaţiale americane s-a făcut în grabă şi că există riscul ca în următorii ani Staţia Spaţială Internaţională să funcţioneze singură, fără astronauţi, din cauza lipsei navetelor.
Space X vrea ca în anii viitori să transporte oameni şi echipamente pe Lună şi pe Marte. Patronul ei, Elon Musk, cofondator al unor companii ca PayPal, Tesla Motors sau Zip2, a spus că, în câteva decenii, o călătorie pe Marte va fi la fel de accesibilă cum este acum din America spre Europa.
Cei şapte astronauţi amatori
Până să călătorească pe alte planete, cei dornici de senzaţii tari visează să ajungă măcar pe Staţia Spaţială Internaţională, chiar dacă plătesc câteva zeci de milioane de dolari. Deocamdată, doar şapte oameni, printre care şi o femeie, au reuşit să facă excursii private în Cosmos, şi toţi au ajuns la bordul ISS cu navete ruseşti de tip Soyuz. De fiecare dată, călătoria a fost organizată de compania americană Space Adventures. Primul care a avut această şansă a fost multimilionarul american Dennis Tito, care a dat 20 de milioane de dolari pentru şapte zile în spaţiu în 2003. Aceeaşi sumă a plătit-o milionarul sud-african Mark Shuttleworth pentru opt zile, în 2002, iar după trei ani, milionarul Greg Olsen, din SUA, care a stat cu două zile mai mult. În 2006, americanca de origine iraniană Anousheh Ansari a devenit prima turistă care a ajuns în spaţiu. În anul următor, miliardarul Charles Simonyi, din SUA, a făcut cea mai lungă călătorie de până atunci (14 zile), preţul fiind de 25 de milioane de dolari. Cu 5 milioane de dolari mai mult a costat excursia americanului de origine britanică Richard Garriott, în 2008, ca să petreacă zece zile la bordul ISS. După încă un an, Guy Laliberte a făcut un voiaj de 12 zile pe Staţie, contra sumei de 35 de milioane de dolari. Din 2009, Rusia a decis oprirea programului de turism spaţial, din cauza numeroaselor misiuni pe care le are de îndeplinit, dar anul acesta a anunţat că va fi redeschis din 2013.
Dacă nu vor reuşi pe Staţia Spaţială Internaţională prea curând, turiştii se vor mulţumi şi cu zboruri suborbitale, la 100 km de Pământ. Virgin Galactic este prima companie din lume care a realizat un asemenea zbor în 2004, cu naveta SpaceShipOne. O altă variantă a navetei deja lansate este încă în faza de testare, cea mai optimistă dată pentru începerea zborurilor fiind 2013. Patronul companiei, miliardarul britanic Sir Richard Branson, se laudă că are 445 de persoane pe lista de aşteptare şi fiecare a plătit un acont din suma de 200.000 de euro, cât costă biletul pentru o călătorie de trei ore şi jumătate. Branson mai are în plan şi construirea unor hoteluri de lux în spaţiu, care vor putea fi folosite ca baze de aprovizionare şi odihnă pentru astronauţi în zborul lor către Lună.
- Astronauţii NASA pot ajunge pe Staţia Spaţială Internaţională doar cu navetele ruseşti până când rachetele private americane vor trece toate testele.
- Patronul companiei Space X susţine că, în câteva decenii, o călătorie pe Marte va fi la fel de accesibilă cum este acum din America spre Europa.