de Elena Şerban

Corneliu (Cornel) Coposu este cunoscut drept seniorul politicii româneşti. Fostul preşedinte al PNŢ-CD s-a născut la 20 mai 1914, într-o familie de protopopi. Tatăl său a fost Valentin Coposu, bun prieten, dar şi colaborator al lui Iuliu Maniu.

Inteligent şi iubitor de carte, Cornel a terminat mai repede decât colegii de vârsta sa cursurile Colegiului Sf. Vasile din Blaj şi apoi ale Facultăţii de Drept din Cluj. După absolvire, în 1934, s-a înscris la doctorat, pe care l-a obţinut trei ani mai târziu. În acea perioadă a devenit campion de haltere în cadrul Clubului Sportiv Universitar. În perioada studenţiei, Coposu a înfiinţat filiala Cluj a PNŢ, iar în 1935 a fost ales preşedinte al Tineretului Naţional Ţărănesc. Pe atunci, liderul ţărănist avea 1,87 metri înălţime şi 160 de kilograme.

Între 1937 şi 1945 a fost secretarul personal şi apoi secretarul politic al lui Iuliu Maniu. În 1942, Corneliu Coposu s-a însurat cu Arlette Marcovici, fiica unui general român. Cei doi au fost împreună doar cinci ani, deoarece, la 14 iulie 1947, Corneliu Coposu a fost arestat. Arlette a decedat la 27 decembrie 1965.

După arestarea din 1947, Corneliu a rămas în arest preventiv nouă ani. În 1956 a fost judecat pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare” şi pentru „crimă contra reformelor sociale” şi condamnat la muncă silnică pe viaţă. Totuşi, în 1964 a fost eliberat şi angajat ca muncitor necalificat la Întreprinderea de Construcţii-Montaj Bucureşti.

După Revoluţia din 1989, a reînfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc sub titulatura Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat.

Seniorul a murit la 11 martie 1995 şi a lăsat în urmă un val uriaş de simpatie pentru forţele politice anticomuniste. În mai 1995 a fost numit Ofiţer al Legiunii de Onoare. De altfel, în anul imediat morţii sale, Convenţia Democrată, uniunea politică la crearea căreia a contribuit, a câştigat alegerile în România. Politicianul este înmormântat la Cimitirul Bellu catolic.