de Andrei Dicu
Surprinzător sau nu, interesul cinefililor pentru filmul „Noe” („Noah”), cu Russell Crowe în rolul principal, a crescut vertiginos după ce în China a fost interzisă difuzarea sa. Refuzul autorităţilor de la Beijing survine după ce mai multe ţări musulmane au interzis acest film din motive religioase. În ceea ce ne priveşte, nici nu exista un prilej mai bun pentru a face o incursiune în lumea fascinantă a... filmelor interzise.
Personajele peliculei lui Darren Aronofsky sfidează Biblia
Filmul „Noe” scrie deja istorie nu doar graţie valorii sale ca produs cinematografic, ci mai ales datorită polemicilor create. Potrivit cotidianului american „The Hollywood Reporter”, interzicerea peliculei de către autorităţile comuniste chineze se datorează în mare parte neîncrederii manifestate faţă de filmele cu tematică religioasă, deşi oficialii din ţara Marelui Zid nu au precizat motivul oficial al acestei interdicţii. În schimb, publicaţia „Los Angeles Times” afirmă că „refuzul Beijingului ar putea avea la bază motive pur comerciale. China acceptă să difuzeze în fiecare an doar un număr limitat de filme străine şi mai ales puţine filme americane cu mare succes la public”. În schimb, interdicţia din anumite ţări musulmane nu a avut legătură nici cu raţiunile de ordin financiar, nici cu forma filmului, ci cu subiectul acestuia. Potrivit cenzorilor, producţia nu trebuie să fie difuzată pentru că islamul interzice reprezentarea profeţilor. Filmul „Noe”, de Darren Aronofsky, care a ajuns pe primul loc în box office-ul nord-american şi a obţinut în şase săptămâni peste 130 de milioane de dolari în Statele Unite şi 332,6 milioane de dolari pe plan mondial, spune povestea lui Noe şi a Arcei sale, adăugând o dimensiune ecologistă, pentru a satisface preferinţele publicului american. Realitatea este forţată, iar Noe şi familia sa sunt vegetarieni şi protejează natura, în timp ce urmaşii lui Cain construiau oraşe şi mâncau carne. Chiar şi în SUA, această reprezentare, care vine în dezacord cu Biblia, a trezit protestele unor grupări fundamentalist creştine. Numai că, aceste controverse aduc profitul producătorilor. Premiera filmului a avut loc în SUA şi în alte ţări din lume (inclusiv în România) în ziua de vineri, 28 martie anul curent, şi a adus, numai în acea zi, încasări de 28,3 milioane de dolari. În weekendul respectiv, profitul a crescut la 45 de milioane de dolari, iar după interzicerea sa în mai multe ţări, încasările s-au triplat.
„A Serbian Film”, snuff-ul care a îngreţoşat omenirea
Pelicula „A Serbian Film” a devenit unul dintre cele mai controversate filme din istoria cinematografiei. Motivul interzicerii sale în ţări precum Norvegia, Brazilia, Spania sau China nu este legat de mesajele religioase ori politice, ci pentru scenele hardcore (snuff) cu pedofilie, necrofilie, incest şi crimă. Deşi regizorul şi producătorii laolaltă susţin că „A Serbian Film” este o alegorie despre „felul în care puterea monolitică a liderilor te hipnotizează şi te forţează să faci ce nu vrei”, aproape nimeni n-a înghiţit varianta. Scris de un critic de filme horror, Aleksandar Radivojevic, şi regizat de Srdjan Spasojevic, „A Serbian Film” a scos din sală primii spectatori în primăvara anului 2010, la festivalul american „South by Southwest”, şi a fost interzis în prima fază de un tribunal din San Sebastian, pe motiv că ameninţă „libertatea sexuală”.
„Patimile lui Hristos”, o producţie barbară şi primitivă
Lansat în România în aprilie 2004, filmul „Patimile lui Hristos” făcea senzaţie, înregistrând peste 200.000 de spectatori, succes explicat în parte şi de prezenţa în distribuţie a actriţei Maia Morgenstern. Pelicula a şocat prin atenţia cu care regizorul Mel Gibson arată cum trupul lui Iisus este torturat înainte de crucificare. Interpretat de Jim Caviezel, Iisus are parte de un tratament barbar al romanilor, tratament înfăţişat în toate detaliile pe marele ecran. Este probabil unul dintre motivele pentru care filmul nu a fost foarte bine primit de critică la momentul lansării şi, probabil, cea mai eficientă explicaţie a succesului său. Cronicile nu au ezitat să descrie filmul drept „barbar” şi „primitiv”, iar unele texte au luat în râs declaraţiile lui Mel Gibson, care a sugerat, în repetate rânduri, că filmul său este despre imensa dragoste cu care Iisus s-a sacrificat pentru oameni.
„Lupul de pe Wall Street” a stârnit furia siberienilor
Filmul „Lupul de pe Wall Street” a fost interzis în cinematografele din Siberia pe motiv că pelicula, regizată de Martin Scorsese şi cu Leonardo Di Caprio în rolul principal, promovează consumul de droguri. Proprietarii cinematografelor din Novosibirsk (Rusia) au fost amendaţi cu 113.000 de dolari şi au fost obligaţi să renunţe la promovarea „Lupului de pe Wall Street”. În plus, mulţi cinefili americani şi europeni s-au declarat dezgustaţi de portretul decadent al vieţii de pe Wall Street, dar Leonardo Di Caprio şi Jonah Hill au apărat filmul, spunând că au fost înţeleşi greşit: ei nu promovează un asemenea comportament, ci din contră…
„Escape from tomorrow”, bomba de la Disney
Producţia „Escape from tomorrow”, filmată pe ascuns la Disney World, a făcut senzaţie la Sundence Film Festival şi apoi la Eberfest. Totuşi, studiourile Disney doresc să „îngroape” filmul, iar motivul este halucinant. Pelicula are una dintre cele mai ciudate şi fascinante poveşti de producţie din istorie. Scenaristul şi regizorul Randy Moore a filmat în ambele locaţii marca Disney fără să fi primit acordul celor de la securitate şi a folosit tehnici bizare pentru a se feri de echipele de supraveghere din interiorul parcurilor. Filmarea s-a realizat ţinând camerele în mână, ceea ce le-a permis cameramanilor să pretindă că sunt turişti, iar actorii au citit scenariul pe I-phone-urile personale, pentru a evita suspiciunile.
„Reconstituirea“ şi „Şobolanii roşii“, interzise în România
Pe lângă producţiile prezentate pe larg mai sus, o mulţime de filme au fost interzise în SUA sau în Europa, din varii motive. Printre acestea se numără „Maniac”, „The Hunger Games” („Jocurile foamei”), „Borat”, „Zoolander”, „The Evil Dead” („Cartea morților”), „Zack & Miri Make a Porno” („Zack & Miri fac un film porno”), „Saw IV” („Puzzle mortal IV”), „The Departed” („Cârtița”), „Bruno” şi chiar… „Pirates of the Caraibbean: At worlds’ end” („Pirații din Caraibe: La capătul lumii”). Dacă vorbim despre filmele româneşti, regimul comunist a interzis o serie de producţii, printre care „Reconstituirea” (regia Lucian Pintilie) şi „Glissando” (regia Mircea Daneliuc). În schimb, filmul „Şobolanii roşii” (regia Florin Codre) a fost interzis chiar şi după Revoluţie. În zilele noastre, trailerul filmului „Nymphomaniac II” („Nimfomana II”), regizat de celebrul Lars Von Trier este, de asemenea, interzis în România democrată.