de Raluca Grințescu

Luna iunie este cunoscută în ca­lendarul popular sub denumi­rea de Cireşar, Cireșariu sau Iuniu, aceste denumiri având eti­mologii diverse. Iunius era luna a patra în calendarul român încă din timpul regelui Romulus şi luna a şasea din calendarele reformate de mai târziu (Iulian şi Gregorian).

Iuno, protectoarea femeilor măritate

Numele lunii iunie (latină: Iunius) vine de la zeiţa Iuno, soţia lui Jupiter şi pro­tectoarea femeilor măritate. Grecii nu­meau luna iunie Skirophorion. Alţii sunt de părere că această lună a fost închinată Hebei, Zeiţa Tinereţii (juneţii) sau chiar că-şi trage numele de la Iunius Brutus, fondatorul libertăţii la români. Calendarul popular românesc aşază această lună sub patronajul planetei Jupiter. I.L. Cara­giale spunea despre luna iunie: „Se in­ven­tează o nouă umbrelă pentru picioa­re, în ve­derea sistemului de stropire a stradelor Capitalei”.

Practici magice pentru înduplecare şi îndrumare

Iunie, de multe ori, oferă un aspect destul de capricios al vremii, aşa că re­coltele, oricât de promiţătoare par a fi, nu sunt încă certitudini pentru om, dat fiind că furtunile şi ploile cu grindină pot ori­când să compromită rodul câmpului şi al livezilor. Acum, în Cireşar, speranţa omu­lui este doar în Dumnezeu, care, prin agen­tul său, soarele, iradiază lumina şi căldura atât de necesare plantelor. În iunie, agen­ţii benefici se confruntă mai mult decât în alte momente ale anului cu cei malefici, tocmai de aceea omul societăţii tradiţio­nale a închinat o întreagă suită de practici magice divinităţilor benefice, dar şi celor malefice, pentru înduplecare şi îmbunare.

Celebrarea „Sfinților mărunți”

În această lună întâlnim aspecte apar­te, când sfinţii creştini apar deghizaţi sub un veşmânt păgân (Onofrei, Timotei, Eli­sei, Vartolomeu), dar şi divinităţile pre­creş­tine (Rusaliile, Drăgaica sau Sânzienele) se regăsesc sub ascunzişul hainelor creş­tine, deoarece creştinismul nu a reuşit să îndepărteze cu brutalitate reprezentările populare din mentalitatea credincioşilor, religia creştină fiind obligată să le adopte pe acestea în cadrul unor zile festive (săr­bători religioase). Trebuie remarcat faptul că, după reformări repetate, dar, mai ales, după reformarea calendarului pe stil nou (cel actual, în anul 1924), im­portanţa zilelor dedicate unor divinităţi a fost di­mi­nuată, acestea fiind trecute în ca­tegoria „sfinţilor mărunţi”, dar totuşi con­semnate în calendarul bisericesc şi bine imolate în conştiinţa oamenilor.

Perla, simbolul puterii sacre

Pietrele specifice celor născuţi în luna iunie sunt perla, alexandritul şi piatra-lunii. În tradiţia iudeo-creştină, perlele sunt sim­bolul purităţii, armoniei şi modestiei. După ce şi-a dat seama că perla nu face parte dintre gemele care îi semnifică pe cei

12 apostoli, Sfântul Augustin a afirmat că, tocmai de aceea, ea este pusă deo­parte de Dumnezeu pentru însuşi Iisus Hristos. Datorită felului în care ia naştere (dintr-o particulă de nisip pătrunsă într-o scoică şi care, pentru a se apăra de corpul străin, secretă o substanţă care îl acoperă până îl transformă într-o formă sferică, având o suprafaţă extrem de fină), perla a de­venit un simbol al puterii sacre încă de la începuturile omenirii. Din cauza difi­cul­tăţii de a găsi o perlă în adâncurile apelor, perla reprezintă şi ţelul greu de atins al unei aspiraţii spirituale. Perla este folosită şi în farmece de dragoste sau de vin­de­care, ca amuletă de protecţie contra fo­cului sau spiritelor rele. Celelalte pietre reprezentative ale lunii iunie sunt alexan­dritul (presupus a stimula plăcerea și dra­gostea, benefic în amplificarea aprecierii propriei persoane, cât și o gemă care simbolizează şi căsnicia fericită, el fiind dăruit cu ocazia sărbătoririi a 55 de ani de la căsătorie) și piatra-lunii (considerată în India o gemă sfântă ori „piatra visului”, care înlesneşte oamenilor vise frumoase de-a lungul nopţilor).

Floarea de caprifoi, împotriva vrăjilor

O floare semnificând dragostea ne­pieritoare şi generozitatea, al cărei par­fum se spune că provoacă vise încărcate de pasiunea iubirii este caprifoiul. De ase­menea, simbolizează puterile magice, dar şi banii. În mitologia greacă, celebrii iubiţi Daphnis şi Chloe nu se puteau întâlni decât atunci când era înflorit caprifoiul. În unele ţări, aducerea de flori de caprifoi în casă înseamnă că se va face o nuntă în acel an. În Scoţia, lujerii de caprifoi sunt atârnaţi în grajduri, ca protecţie împotriva vrăjilor rele asupra vitelor.

Arborii lunii - carpenul, smochinul, mesteacănul şi mărul

În multe tradiţii europene, mestea­că­nul simbolizează lumina, puritatea şi fe­minitatea. În mitologia slavilor din estul Europei, mesteacănul era un copac sfânt şi era celebrat ca simbol feminin pe par­cursul sărbătorii primăverii, purtând nu­mele de Semică. Mărul este un pom în­văluit de simbolistica roadelor sale, nu­mite „fructele păcatului” sau „fructele zei­lor”, asociate cu imortalitatea, dragostea şi sexualitatea. Mărul este, în genere, un pom simbolizând magia, tinereţea şi feri­cirea. Pomul de smochin are o semni­fi­caţie sacră în budism. Potrivit unei le­gende, fondatorul acestei religii, Sidd­hartha Gautama sau Buddha, a ajuns la iluminare într-o zi a anului 528 e.n., în timp ce stătea sub un copac „bo”, un ar­bore de tipul smochinului. Din acele vre­muri, copacii „bo” sau „bodhi” au rămas drept un simbol al iluminării spirituale.

Înainte sau în Ziua Sânpetrului de Vară erau Moșii lui Sânpetru, când se dădeau de pomană: colivă, miere în faguri, lumânări, nuci, zarzăre, mere acre și dulci și haine (pentru că acum se îmbracă morții). Dacă tună de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, nucile și alunele nu vor prinde miez. Tot acum apar licuricii, care luminează calea rătăciților prin pădure. Aceștia apar din scânteiele rezultate în urma pocnirii din bici de către Sfântul Petru.

Tot acum se rosteau descântecele de împietrit gura și limba

Prevestiri

• Când fulgeră şi tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă;
• Prea multă ploaie în iunie este stricăcioasă viţeilor şi stupilor;
• Dacă plouă în iunie, va fi grâu, dar nu va fi mălai;
• Vânt de roadă, vânt de poame;
• Iunie mai uscat decât umed umple buţile cu vin;
• Iunie umed şi rece strică întregul an;
• Călătoria furnicilor vesteşte an bun. De umblă furnicile la coşniţe, închideți-le calea, ungând cu petroleu scândura pe unde se urcă;
• Uscați cireşe, vişine şi struguri pentru iarnă. Seamănați rapiţa;
• Omidele multe sunt semn de vin şi grâu mult;
• Săritul peştilor vesteşte furtună;
• De sunt mulţi bureţi iuţi, iarna viitoare are să fie uşoară;
• Dacă bate în iunie vântul de miază­noapte, atunci rodeşte grâu mult.

În Evul Mediu, perla era recomandată pentru tratarea unei largi game de boli. În budismul japonez, femeile însărcinate şi copiii îşi găsesc protecţia la zeul Bodhisattva Ksitigarbha, înfăţişat purtând o perlă în mâna stângă