Main menu

header

481 30 1de Laura Zmaranda

„Gătitul este precum iubirea. Fie te implici total, fie nu te implici deloc.” Este un citat care pare să se potrivească foarte bine şi interlocutorului nostru de faţă. Alin Urlea lucrează de aproape două decenii ca bucătar specialist, dar a reuşit să depăşească acest statut şi să se transforme mai degrabă într-un artist care tinde spre desăvârşire. Devoţiunea pentru gastronomie l-a îndemnat să ridice această artă la un alt rang, şi spun asta pentru că în mâinile sale iscusite fructele şi legumele devin adevărate capodopere sculptate. Aşa cum ne-a mărturisit, sculptura în fructe şi legume sau carvingul este un element important din arta culinară şi are menirea de a transforma ritualul mesei într-o plăcere, nu doar datorită aromelor şi miresmelor îmbietoare, ci şi din perspectiva vizuală. Să pătrundem, aşadar, în culisele gastronomiei şi să descoperim câteva dintre secretele acestui fel de sculptură.

A învăţat singur tehnica sculpturii

481 30 2Deşi experienţa sa ca bucătar a început cu multă vreme în urmă, sculptura în legume şi fructe este o activitate mult mai recentă. Practic, totul a început acum aproape şase, atunci când, din dorinţa de a veni cu ceva nou în segmentul organizării de evenimente, s-a specializat în sculptura în fructe. Raţiunea a fost una foarte simplă. Nu există festivităţi la care să lipsească fructele. Însă, aşa cum a dovedit domnul Urlea, acestea pot da o notă de eleganţă şi rafinament dacă sunt prezentate într-un fel aparte. A intuit corect efectul surprinzător pe care l-ar avea asupra oamenilor transformarea fructelor în sculpturi, dar pentru ca ideea să devină realitate era nevoie de talent, de răbdare şi de multă migală. Întrucât sculptura în fructe se bazează pe detalii şi pe fineţe, testul de talent l-a dat sculptând un măr. Unul dintre fructele cel mai greu de sculptat, întrucât are coaja foarte subţire şi se exfoliază cu uşurinţă. Rezultatul obţinut l-a încurajat să persevereze. „Mărturisesc că am fost autodidact. Am exersat foarte mult şi m-am înarmat cu răbdare de fier şi ambiţie. Tehnica sculpturii am învăţat-o singur, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Am muncit foarte mult până am ajuns la calitatea care mi-o impuneam. Îmi place ca sculpturile mele să fie realizate în detaliu şi cât mai perfect cu putinţă”. Aşa se face că astăzi stăpâneşte toate secretele acestei îndeletniciri specifice mai ales ţărilor asiatice.

„Din floare se naşte fructul, care se transformă din nou în floare prin multă muncă şi pricepere”

481 30 3Munca sa nu a rămas fără apreciere. Oamenii sunt impresionaţi de sculpturile inedite pe care acesta le face, iar secretul care stă în spatele reuşitei sale, spune Alin Urlea, ţine nu doar de profesionalismul care îl caracterizează, ci mai ales de faptul că este o muncă făcută cu mult suflet şi dăruire. Poate că şi aceste două trăsături esenţiale fac ca astăzi interlocutorul nostru să fie unul dintre puţinii sculptori în fructe din ţara noastră. În mâinile sale, fructele încep să pulseze viaţă, prin faptul că se transformă în flori superbe, aflate parcă în apogeul înfloririi. Întrebat despre cât de greu este să facă acest lucru, ne-a răspuns simplu. „Din floare se naşte fructul, care se transformă din nou în floare prin multă muncă şi pricepere, iar imaginea pe care reuşeşte să o creeze este atât de puternică, încât este să greu să realizezi că în faţa ta se află, de fapt, un pepene roşu sau un mango. „Pentru că florile au o însemnătate specială în viaţa tuturor, sculptez în special motive florare. Deşi acestea se pretează la orice eveniment, pot pregăti şi altceva, în funcţie de ocazie şi de preferinţele clientului.”

O „operă” poate dura până la cinci ore

481 30 4Frumuseţea efemeră a sculpturilor sale impune şi un ritm aparte în realizarea lor. Având în vedere că pentru sculptură sunt folosite produse perisabile, este important ca aceasta să se realizeze într-un anumit timp. Potrivit domnului Urlea, în funcţie de complexitatea modelului ce urmează a fi executat şi de mărimea fructului, sculptura poate dura între 30 minute şi cinci ore. Odată încheiat acest proces artistic, fructele sunt înfoliate în folie fresh şi păstrate la rece, la o temperatură între 2 şi 4 grade Celsius. Fructele care se pretează cel mai bine pentru sculptură sunt pepenii verzi şi galbeni, merele, dar şi fructele exotice precum mango, papaya, pithaya (fructul dragonului). Chiar şi fructele precum căpşunile pot fi sculptate, dar, datorită dimensiunilor reduse, este nevoie de multă acurateţe şi fineţe.

Deşi cu paşi oarecum timizi, sculptura în fructe este din ce în ce mai apreciată şi în ţara noastră. Dacă până nu demult existau cursuri de carving doar în străinătate, în ultima vreme, astfel de cursuri se organizează şi în România, mentori fiind profesori de carving din ţările asiatice

Experienţa dobândită în cei 20 de ani petrecuţi în elita gastronomilor i-a permis lui Alin Urlea să participe la mai multe concursuri naţionale de creaţie culinară. Anul trecut, spre exemplu, a participat la un concurs Internaţional de Gătit, secţiunea Sculptură în Fructe şi Legume (Carving). Frumuseţea sculpturilor sale i-a determinat pe juraţi să îi acorde acestuia medalia de aur

Thailanda este ţara despre care se spune cel mai des că ar fi „leagănul“ sculpturii în fructe. Se pare că totul a început în anul 1364, când una dintre servitoarele regelui Phra Ruang a sculptat o legumă sub formă de floare. Ulterior, la mijlocul secolului al XX-lea, această îndeletnicire a început să se bucure de recunoaştere şi apreciere şi în afara Asiei